Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a anunțat joi, în Bratislava, Slovacia, că Alianța va stabili un nou obiectiv de cheltuieli pentru apărare, depășind „considerabil” pragul de 3% din PIB. Declarația a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă la Bratislava, înaintea reuniunii NATO programate pentru luna iunie la Haga.
„Țintele trebuie să fie ambițioase”, a subliniat Rutte, adăugând că statele membre nu trebuie să amâne implementarea acestui obiectiv. Această decizie pune o presiune suplimentară pe țările care nu ating în prezent pragul de 2%, printre care se numără și Spania – statul NATO cu cele mai reduse cheltuieli militare raportate la PIB.
Mesaj către aliații europeni: “Dacă nu reacționați, vă v-a suna un om simpatic de la Washington”
Rutte a declarat că este în „contact activ și intens” cu guvernele țărilor care nu au atins încă pragul de 2% din PIB, îndemnându-le să accelereze procesul. Într-o referire directă la președintele SUA, Donald Trump, el a avertizat că, dacă aceste state nu răspund apelurilor sale, „ar putea primi un telefon de la un bărbat foarte simpatic din Washington, care s-ar putea să aibă mai puțină răbdare”.
Declarația lui Rutte reflectă preocuparea NATO privind viitorul angajamentului SUA în Europa. Trump a semnalat în repetate rânduri că ar putea reduce prezența americană pe continent, considerând că apărarea Europei nu mai este o prioritate strategică pentru Washington. Această posibilă retragere pune în pericol însăși existența NATO în forma sa actuală.
Ucraina și viitorul securității europene
În ceea ce privește conflictul din Ucraina, Rutte a insistat asupra necesității unei păci durabile, care să împiedice Rusia să mai revendice teritorii ucrainene. Oficialul NATO a avertizat împotriva unui posibil „Minsk 3.0”, făcând referire la precedentele acorduri de pace, considerate eșecuri de comunitatea internațională.
De asemenea, secretarul general al NATO a menționat că statele membre discută activ despre așa-numitele „garanții de securitate” pentru Ucraina, fără a detalia dacă acest lucru ar putea include o misiune de pace europeană.
În acest context, publicații britanice precum The Guardian, The Financial Times și The Times au relatat că premierul Marii Britanii, Keir Starmer, și președintele Franței, Emmanuel Macron, intenționează să-i prezinte lui Trump un plan de securitate care ar include trimiterea a până la 30.000 de soldați europeni în Ucraina. Acest contingent ar avea ca scop întărirea apărării aeriene și maritime a țării, dar fără a se apropia de linia frontului.
Cu toate acestea, cifra este departe de cei peste 100.000 de soldați solicitați de președintele ucrainean Volodimir Zelenski. De asemenea, ideea unei misiuni europene de pace este privită favorabil de administrația de la Washington, dar respinsă categoric de Kremlin.
Reuniunea NATO din iunie ar putea clarifica strategia pe care Europa și aliații săi o vor adopta în fața noilor provocări de securitate.