Descoperiri arheologice remarcabile la capela de lângă gara Sibiu. Alexandru Chituță: "Acolo a existat o abație" (foto video)

Invitat la Ora de Cultură, Alexandru Chituță, managerul interimar al Muzeului Național Brukenthal, a anunțat că cercetările arheologice de la Capela Sfânta Cruce din Piața Gării vor continua și în 2025, după ce în zonă au fost descoperite mai multe morminte și structuri care sugerează existența unei abații sau a unei mănăstiri de mari dimensiuni.

video
play-sharp-fill

Mai multe morminte și straturi de construcție au fost descoperite în cadrul cercetărilor arheologice realizate la Biserica de lângă Gara din Sibiu, iar investigațiile vor continua și în acest an.

Descoperiri arheologice remarcabile la capela de lângă gara Sibiu. Alexandru Chituță: "Acolo a existat o abație" (foto video)

„Am găsit și acolo câteva morminte, dintre care unul deosebit de interesant, chiar în fața altarului. De asemenea, am descoperit mai multe straturi, registre și construcții. Printr-o colaborare foarte bună cu părintele Raicea, am decis să continuăm cercetarea și anul acesta, extinzând investigațiile și în curtea bisericuței.”, a declarat Chituță.

Responsabilul științific al lucrării este dr. Anca Nițoi, muzeograf la Muzeul de Istorie Casa Altemberger iar membrii colectivului sunt: Mihail Chideșa, Karl Zeno Pinter, Claudia Urduzia și Cristian Constantin Roman.

Nu este disponibilă nicio descriere pentru fotografie.
foto: Muzeul Național Brukenthal

Indiciile unei abații sau mănăstiri dominicane

Potrivit acestuia, există indicii că în acea zonă s-ar fi aflat o abație sau o mănăstire de dimensiuni mari. „Eu cred că acolo a existat o abație, o mănăstire de mari dimensiuni, mai ales având în vedere crucifixul impresionant descoperit. Nu se putea ca cel mai mare crucifix din Transilvania, poate chiar din România, cu o înălțime de patru metri, să fi fost păstrat într-o biserică de mici dimensiuni. Cu siguranță, biserica a fost una importantă, iar existența unei mănăstiri dominicane este menționată în documente. Totuși, acea zonă nu a fost încă cercetată în detaliu” a completat Chituță.

Nu este disponibilă nicio descriere pentru fotografie.
foto: Muzeul Național Brukenthal

Cercetările arheologice sunt cu atât mai relevante cu cât în apropiere se află Piața Gării, redenumită Piața Ferdinand, unde Primăria intenționează să construiască o parcare. Chituță a subliniat că o parte a pieței a fost deja cercetată, dar zona unde se desfășoară acum investigațiile nu a fost analizată anterior.

Descoperiri arheologice remarcabile la capela de lângă gara Sibiu. Alexandru Chituță: "Acolo a existat o abație" (foto video)

O mică istorie a Capelei Sfintei Cruci

„În anul 1242 Mănăstirea Dominicană a fost distrusă de mongoli și reclădită. După distrugerile provocate de armata turcilor în 1432 magistratul orașului permite ordinului dominican să-și construiască în 1474 un edificiu în interiorul zidurilor cetății – astăzi Biserica Ursulinelor. În 1475 Mănăstirea Dominicană abandonată din fața Porții Elisabeta este transformată de oraș în spital pentru leproși.
În timpul asediului orașului Sibiu de către armata lui Gheorghe Rákóczi al II-lea 1659, „Biserica Suferinzilor” // „Seuchenkirche” (tradus: „Biserica Molimei”) a fost demolată, pentru a nu fi folosită de inamic ca punct de atac, iar statuia de piatră a fost cufundată în lacul din fața porții Elizabeta și acoperită cu molozul edificiului. În anul 1683 magistratul a dat ordin să fie dezgropată și instalată pe locul unde se află astăzi, protejată sub cupola capelei inaugurată 1755 – cunoscută astăzi sub denumirea de Capela Sfânta Cruce din fosta Piața Gării.
Până în anul 1659 statuia era amplasată deasupra altarului fostei mănăstiri Dominicane din fața Porții Elisabetha. Unii istorici sunt de părere că acest grup statuar era inițial o cruce triumfală – crux triumphalis // Triumphkreuz – amplasată „la mare înălțime“ deasupra altarului mănăstirii Dominicane.
Crucea are o înălțime de 730 cm și este inscripționată pe partea dreaptă cu textul: Hoc opus fecit Petros Lantregen von Osterreich (n.r. „Această lucrare a fost realizată de Petros Lantregen din Austria”), și pe partea stângă cu inscripţia: Anno domini milesimo CCCCXVII (n.r. „În anul Domnului 1417″ )” se menționează pe Wolffzeit.de.

Ultima oră