În cadrul podcastului „Ora de Cultură”, realizat de Ora de Sibiu, moderatorul Dragoș Popescu și directorul Muzeului Național Brukenthal, Alexandru Chituţă, au abordat un subiect sensibil: jaful recent din Olanda. În urma acestuia, România a pierdut o piesă valoroasă din tezaurul național, alături de câteva brățări dacice. Muzeul Brukenthal din Sibiu a luat măsuri drastice în fața acestui jaf, închizându-și porțile pentru a atrage atenția asupra importanței protejării patrimoniului național.
În dimineața zilei de 25 ianuarie 2025, Muzeul Drents din Assen, Olanda, a fost victima unui jaf de proporții, în urma căruia au fost furate patru piese valoroase din tezaurul dacic al României. Printre acestea se numără Coiful de Aur de la Coțofenești și trei brățări dacice de aur de la Sarmizegetusa Regia.
Directorul Muzeului Național Brukenthal, Alexandru Chiriță, a explicat în cadrul podcastului motivele din spatele deciziei de a închide muzeul și de a lansa campania „Și tu ai fost jefuit, Muzeele contează!” Această campanie a fost demarată în 2022 și a avut scopul de a atrage atenția asupra pierderilor semnificative suferite de patrimoniul național. „Faptul că omul nu poate să vadă aceste lucrări înseamnă că a suferit o pierdere, o jefuire,” a declarat Chituţă, referindu-se la cele patru lucrări valoroase furate în 1968, care nu s-au mai întors acasă.
Pierderile nu sunt doar materiale
Directorul a continuat prin a evidenția faptul că pierderea pieselor din patrimoniul național nu se măsoară doar în valoarea materială, ci și în valoarea lor istorică și culturală. „Piesa aceea nu are o valoare doar intrinsecă a materialului, ci valoarea este dată de vechimea și istoria sa”, a spus Chituţă. „Dacă nu le putem vedea, pierdem o parte din noi, din istoria noastră”, a adăugat el. Directorul a subliniat necesitatea unei strategii de protejare a patrimoniului cultural, dar și a unei investiții serioase în muzee, nu doar în aspectele vizibile, cum ar fi renovările clădirilor și expozițiile, ci și în infrastructura din spate, acoperind depozitele, laboratoarele de restaurare și, mai ales, personalul muzeal.
,,Nu căutăm vinovați, dar muzeele au nevoie de susținere”
Chituţă a subliniat că scopul campaniei nu este acuzarea vinovaților, ci sensibilizarea asupra necesității unei investiții consistente în muzeele din România. „Nu căutăm vinovați, dar muzeele au nevoie de fonduri, de o strategie clară de protejare și promovare a patrimoniului,” a declarat el. Directorul muzeului a vorbit și despre lipsa de investiții în infrastructura necesară conservării pieselor valoroase: „S-au făcut câteva renovări în muzee, dar renovările sunt doar partea vizibilă. Partea din spate, unde se află depozitele, laboratoarele de restaurare, birourile, nu au primit aceleași investiții,” a adăugat Chiriță.
„Patrimoniul cultural din România este foarte important”
În timpul discuției, Alexandru Chituţă a adus în discuție și o observație importantă despre atitudinea generală față de patrimoniul național: „Mai e o chestiune care, uite, e destul de interesantă. Noi, în general, nu punem accent pe ce avem noi acasă. Dar uite, patrimoniul cultural din România este foarte important, dovadă că este furat și în străinătate. Dacă n-aveam un patrimoniu important, nu ți-l fura nimeni.” Această afirmație subliniază importanța și valoarea obiectelor culturale românești, care atrag interesul internațional.
„De ce nu s-au luat măsuri de siguranță?”
Chituţă a comentat și declarațiile prim-ministrului României, care afirmase că Tezaurul a părăsit legal țara, subliniind faptul că această situație nu ar fi trebuit să aibă loc fără măsuri de siguranță. „Eu nu cred că există un manager din România care este inconștient și care nu își ia toate măsurile într-o asemenea expoziție. Eu nu știu de ce ies oamenii în public să vorbească de niște lucruri pe care nu le știu.” a spus Chituţă, referindu-se la organizarea expozițiilor de mare valoare, precum cea din Olanda din 2016, unde Muzeul Brukenthal a expus 50 de lucrări de patrimoniu național. „Avem capacitatea aceasta, avem oameni care fac lucrurile acestea, încercăm să ne luăm toate măsurile,” a adăugat el.
„Un dialog civilizat este esențial pentru viitorul nostru cultural”
În final, Alexandru Chituţă a lansat un apel către autoritățile responsabile pentru alocarea unui buget mai mare și mai bine direcționat pentru muzee. „Nu trebuie să intrăm cu bocancii, trebuie să avem un dialog civilizat. Să ne așezăm la masa dialogului și să înțelegem că muzeele sunt o parte esențială din civilizația noastră,” a declarat el. Acesta a subliniat importanța unei strategii de protejare pe termen lung a patrimoniului cultural și a reamintit că muzeele nu sunt doar entități administrative, ci instituții care trebuie susținute și apreciate de întreaga societate.