De ce are Consiliul Județean Sibiu aproape dublu personal față de cel din Bihor? Aceasta este întrebarea pe care și-o pun tot mai mulți sibieni, după analiza publicată de fostul subprefect USR, Laurențiu Theodoru. Comparând cifrele oficiale, diferențele sunt greu de ignorat.
Județul Sibiu are o suprafață mai mică (5.432 km²) și o populație mai redusă (388.326 de locuitori) față de Bihor, care are 7.544 km² și 555.774 locuitori. De asemenea, Bihorul are mai multe unități administrativ-teritoriale (101 UAT-uri, comparativ cu 64 în Sibiu) și un număr considerabil mai mare de sate (449 față de 124). Cu toate acestea, Consiliul Județean Sibiu angajează 184 de persoane, aproape dublu față de cele 99 din Bihor.
Laurențiu Theodoru a explicat într-un interviu că această comparație a fost inspirată de o declarație a președintelui Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan, care a menționat că un consiliu județean poate funcționa cu aproximativ 85 de angajați. „Eu nu contest că, Consiliul Județean Sibiu are nevoie de 184 de angajați. Poate că da, dar poate că e bine să ne explice acest lucru. De ce un județ mai mic, cu mai puține UAT-uri, are nevoie de aproape dublu personal?”, a declarat Theodoru.
Acesta a subliniat că, în contextul unei crize economice tot mai accentuate, optimizarea personalului în administrația publică ar trebui să devină o prioritate. „Dacă vrem reformă, aceasta se poate face. Trebuie doar voință politică, care, din păcate, lipsește cu desăvârșire”, a adăugat el, citându-l pe Ion Luca Caragiale.
Necesitatea transparenței și eficienței
Laurențiu Theodoru a atras atenția asupra nevoii ca toate instituțiile publice să publice detaliat structura de personal și justificările pentru necesitatea acestuia. „În 2025, este inadmisibil ca toate UAT-urile să nu aibă un site funcțional unde să fie publicate aceste informații. Este o obligație legală, dar și o cerință morală față de cetățeni.”
El a subliniat, de asemenea, importanța modernizării tehnologice și a implementării semnăturii electronice, pentru a reduce birocrația. „Suntem în 2025 și, din păcate, încă vedem mape plimbate între birouri și documente semnate de mână. Este momentul ca administrația publică să facă un salt către digitalizare.”
Soluții pentru o administrație modernă
Fostul subprefect consideră că reforma administrației publice trebuie să înceapă de la județele mari și să fie extinsă apoi către toate unitățile administrativ-teritoriale. „O analiză serioasă a organigramelor, făcută de experți în resurse umane, ar putea arăta dacă numărul actual de angajați este justificat sau nu. Este important să avem o administrație care să funcționeze eficient, fără risipă.”
Laurențiu Theodoru a încheiat prin a reitera că soluțiile există, însă aplicarea lor depinde de voința politică. „Dacă vrem o administrație publică modernă, care să răspundă nevoilor cetățenilor, trebuie să începem să luăm decizii curajoase acum.”