Efectele jafului din Olanda. Conducerea Muzeului Brukenthal a decis închiderea sediilor instituției

Între 27 ianuarie și 31 ianuarie 2025, conducerea Muzeului Național Brukenthal a luat hotărârea închiderii sediilor instituției.

În această perioadă va fi desfășurată o campanie pentru susținerea muzeelor și angajaților acestora, de conștientizare și atenționare cu privire la protejarea patrimoniului cultural național. Muzeul va găzdui o serie de discuții focalizate pe problemele de securitate și siguranță a patrimoniului; totodată, vom realiza informări în mediul online și prin distribuire de pliante în susținerea unui proces de conștientizare a publicului asupra importanței patrimoniului cultural și a importanței muzeelor care depozitează, conservă, restaurează, cercetează, expun și promovează piesele deținute.

Deschis în 1817, Muzeul Național Brukenthal este cea mai veche instituție muzeală din România, având cea mai importantă colecție de artă europeană; de asemenea, muzeul are cea mai vastă colecție din țară, peste 1,6 milioane de piese, și administrează atât piese ale statului român cât și piese ale Parohiei Evanghelice CA din Sibiu, retrocedate în anul 2005 și aflate în comodat în cadrul instituției muzeale.

În anul 2022, cu prilejul  deschiderii expoziției Marele furt de la Brukenthal, instituția noastră a lansat campania „Have you seen this painting? Și tu ai fost jefuit(ă) de această pictură”! subliniind prin mesajul transmis că furtul de artă deposedează nu doar muzeele ci și comunitatea. Opera furată este ascunsă și nu poate fi văzută în expoziții, de publicul vizitator.

În medie, doar 10% dintre lucrările de artă furate au șansa de a fi recuperate. Furată din Luvru în 1911, Mona Lisa a fost recuperată în 1914; picturi de Vermeer, Rembrandt și Degas, aflate între cele 13 lucrări  furate în 1990 din Muzeul Isabella Stewart Gardner în Boston, nu au fost recuperate până în prezent. 

Muzeul Național Brukenthal a trăit o asemenea traumă în 1968, când au fost furate 8 tablouri dintre care au fost recuperate doar 4. A fost cel mai mare furt de opere de artă din România! În cadrul expoziției realizată despre acest eveniment, am tras mai multe semnale de alarmă. Suntem a treia generație profesională de la momentul furtului; chiar dacă nici astăzi nu putem afirma că suntem detașați emoțional, raportarea noastră la trecutul instituției poate fi mai ușor așezată în tiparele memoriei reparative. O parte din cercetarea pe care s-a bazat expoziția și catalogul acesteia s-a desfășurat în anii trecuți, în arhiva de fotografie. În 2022, cu prilejului unei inspecții în depozitul de pictură europeană am constat faptul că șasiul de pe care a fost tăiată pânza lucrării Moartea Cleopatrei, de Anthony van Dyck, era păstrat încă împachetat, așa cum fusese predat în urma anchetei închise în 1972! Faptul că 50 de ani nimeni nu a dorit să deschidă pachetul arată o traumă perpetuată în conștiința angajaților muzeului. A fost momentul în care am realizat că a venit timpul să prezentăm propria noastră versiune asupra evenimentelor. Astfel am hotărât să constituim o comisie asistată de un reprezentant al Poliției de Patrimoniu, iar după despachetare am hotărât că șasiul trebuie expus; de la acest element s-a dezvoltat conceptul proiectului expozițional Marele furt de la Brukenthal, urmat și de documentarul realizat împreună cu History.

Istoria celor 8 picturi furate în anul 1968 din Muzeul Brukenthal, dintre care 4 recuperate în 1998, se scrie în continuare în abordări realiste sau romanțate, câteodată atinse de teoriile conspirației. 

La 50 de ani de la închiderea cazului, în 2022, în depozitele Palatului Brukenthal continua să fie păstrat împachetat șasiul de pe care a fost tăiată pânza picturii Moartea Cleopatrei, cu ambalajul intact, așa cum a fost lăsat de anchetatori în 1972. Lipsa oricărei inițiative de cercetare a conținutului acestui pachet stă martor traumei colective care a marcat angajații muzeului decenii la rând. 

Expoziția Marele furt din Muzeul Brukenthal 1968, realizată în 2022, organizată la inițiativa managerului instituției Alexandru Constantin Chituță în colaborare cu Dana Hrib, a propus un exercițiu de memorie reparativă în beneficiul muzeului și al comunităților din care instituția noastră face parte din punct de vedere profesional, local și național. 

În octombrie 2022, șasiul Morții Cleopatrei a fost despachetat; acesta este piesa în jurul căreia s-a construit abordarea noastră privind evenimentele trecutului, alăturând documente și fotografii de arhivă pentru fiecare dintre episoadele unei povești al cărei deznodământ rămâne pe jumătate deschis. 

Campania a fost una singulară în România și a vizat toate segmentele: cercetare, valorificare, expunere, tipărire, produse de magazin, publicitate.

Jaful celor 4 piese din colecția Muzeului Național de Istorie a României nu este singurul din ultimii ani, atât în Olanda cât și în Europa. Este o realitate care ar trebui să ne conștientizeze mai mult și pe noi, cei din România, în ceea ce privește siguranța și protejarea patrimoniului cultural național.

În mai multe rânduri am atras atenția decidenților politici că Muzeele sunt importante nu doar pentru serviciile culturale oferite publicului: expoziții, evenimente etc, cât mai ales prin patrimoniului cultural național deținut.

  1. În mai multe rânduri conducerea Muzeului Național Brukenthal a subliniat importanța asigurării pazei patrimoniului cultural național cu efective ale Ministerului Afacerilor Interne.
  2. Avem nevoie de investiții majore în ceea ce înseamnă sistemele de siguranță. La Muzeul Național Brukenthal, în ultimii 3 ani, am acordat o atenție deosebită schimbării sistemelor vechi, amplasării de noi camere, ș.a. 

Mai mult decât atât, peste 20% din bugetul total al instituției este direcționat către firma de pază și securitate.

  1. Avem nevoie de amenajarea și reconfigurarea depozitelor, cu toate elementele necesare: detectoare de fum, de mișcare, antiefracție etc. Decidenții politici trebuie să înțeleagă că nu vorbim despre colecții private ci despre mărturii ale existenței noastre pe acest pământ. Vorbim despre patrimoniul național, istoria și mândria țării noastre!

Anul trecut, Muzeul Național Brukenthal, împreună cu reprezentanții ISU, au desfășurat cea mai importantă acțiune de acest fel din istoria muzeului. Scenariul exercițiului a simulat un incendiu izbucnit într-o încăpere a muzeului, fiind necesară o intervenție rapidă și eficientă pentru a limita pagubele și a asigura siguranța personalului și vizitatorilor. 

  1. Încă din anul 2015, Muzeul Național Brukenthal a desfășurat campania de conștientizare „White Palace – Dark Story”, privind starea de conservare a Palatului Brukenthal, mai ales în privința elementelor decorative din piatră. 

Avem nevoie să restaurăm la standarde profesionale clădirile în care deschidem expozițiile și organizăm depozitele. De asemenea, cerem Direcțiilor Județene de Cultură, specialiștilor și arhitecților o abordare rațională în înțelegerea faptului că unele investiții în clădirile monument istoric, cum ar fi închideri centralizate, uși profesionale, sisteme, trebuie amplasate. Nu dărâmăm și distrugem patrimoniul imobil, dar unele lucrări sunt necesare!

Investițiile în restaurarea muzeelor din România trebuie să fie prevăzute într-un plan multianual, strategic ținându-se cont de patrimoniu deținut și de necesități!

  1. Instituțiile muzeale au nevoie de personal calificat care să continue munca de conservare, cercetare și restaurare a patrimoniului deținut. Investiția în cultură este o investiție pentru viitor!

Trebuie să existe o salarizare demnă, pe măsura răspunderii avute de personalul din muzeele cu un patrimoniu național și universal. De asemenea, trebuie să existe o diferență între salariul unui angajat în cadrul unui muzeu cu piese de importanță universală și altul din cadrul unui muzeu de importanță locală. 

  1. Evenimentul din Olanda este unul tragic. Însă acest eveniment trebuie să ne responsabilizeze și să nu ne ducă spre altă extremă. Să fim puși în situația ca patrimoniul cultural să nu mai fie expus și să nu mai fie prezentat în alte locuri, în țară și străinătate. Trebuie să luăm toate măsurile necesare. 

Lucrul acesta a fost dovedit prin expozițiile importante pe care Muzeul Național Brukenthal le-a organizat în ultimii 3 ani: 

Brukenthal exclusive la ArtSafari, 

Tițian la Iași, Capodopere ale artei europene la Suceava, 

Aurul de la Brukenthal la ArtSafari, 

Capodopere. Arta din România, de la clasic la contemporan la Iași și Slatina.

  1. În premieră, anul acesta Muzeul Național Brukenthal se pregătește de o colaborare inedită cu Galeria Borghese din Roma. Au fost deja începute discuții; se încearcă îndeplinirea tuturor cerințelor pentru condiții optime de siguranță și expunere a valoroaselor lucrări.

 

Abuzurile asupra operelor de artă sunt o oglindire a abuzurilor pe care oamenii le exercită unii asupra altora. Atunci când o pictură este furată sau distrusă nu doar proprietarul este păgubit ci generații la rând de vizitatori. Avem cu toții nevoie să evităm astfel de tragedii, avem cu toții nevoie de un regim normal de desfășurare a dinamicii culturale, fără îngrădiri ale accesului la cultură.

Avem nevoie de autostrăzi, de spitale, de școli dar avem nevoie și de investiții în Muzee!!!

Este o temă actuală asupra căreia avem cu toții datoria de a stărui …

 

Ultima oră