În perioada tranziției, România a traversat transformări demografice semnificative, urbanizarea intensă a ducând populația urbană de la 20% în anii ’40 la peste 50%.
În acea perioadă au apărut mari poli regionali de dezvoltare, precum Timișoara, Cluj, Brașov, Craiova, Iași, Galați și Constanța, fiecare cu universități și regiuni economice semnificative. Însă, odată cu falimentul industriei comuniste și cu fenomenul de re-ruralizare, majoritatea orașelor din afacerea urbanizării au fost nevoite să se adapteze, scrie HotNews.
Un raport al grupului Rethink România a prezentat un index bazat pe tendințele economice și demografice care cartografiază evoluția orașelor, incluzând aspecte precum construcția de locuințe și atragerea de studenți din afacerea județeană. Potrivit acestui raport, orașele precum București, Cluj, Timișoara și Sibiu sunt cele mai dinamice din România, obținând poziții de top în indexul „City Index” lansat de Institutul pentru Orașe Vizionare (IOV).
Pe măsură ce România se confruntă cu un proces accelerat de îmbătrânire a populației și scădere a numărului de contribuabili, va fi esențial ca orașele să își mențină atractivitatea. Pe termen lung, orașele care vor reuși să ofere perspective economice și un stil de viață dezirabil pentru tinerii înalt calificați vor avea șanse mari să evite un declin demografic accentuat.
În condițiile unui viitor în care demografia va juca un rol esențial, orașele trebuie să devină nu doar centre economice, ci și locuri atractive pentru toți cetățenii. Creșterea economică, infrastructura modernizată și oferta diversificată de servicii vor fi factori decisivi pentru ca orașele românești să rămână relevante în deceniile următoare.