Am intrat deja în 2025, iar în fața calendarului, trecerea timpului pare să fie tot mai rapidă. Deși pare desprins din filmele science-fiction, ideea că anii se scurg parcă într-o clipă nu este doar o senzație, ci o percepție reală susținută de cercetări științifice. Pandemia, Jocurile Olimpice de la Londra și Revoluția din 1989 sunt acum evenimente din trecutul apropiat, iar percepția că „timpul zboară” nu este întâmplător.
Conform Digi24, potrivit unor studii, percepția subiectivă a timpului este influențată de vârstă, iar unii experți consideră că motivul principal pentru care simțim că timpul trece mai repede pe măsură ce îmbătrânim este legat de fiziologia creierului. De exemplu, Adrian Bejan, profesor și autor de lucrări în domeniul științei, explică faptul că „timpul pe care îl percepi nu este același cu timpul perceput de altcineva”. Creierul uman procesează mai puține informații pe măsură ce îmbătrânim, iar acest lucru duce la senzația că timpul se scurge mai rapid.
În tinerețe, creierul nostru primește un număr mult mai mare de imagini și informații, ceea ce face ca zilele să pară mai lungi și pline de detalii noi. Pe măsură ce îmbătrânim, însă, devenim mai familiari cu mediul înconjurător, iar procesarea unui număr redus de informații poate face ca zilele să treacă aproape nesimțite. „Oamenii sunt adesea uimiți de cât de mult își amintesc din zilele care păreau că durează o veșnicie în tinerețea lor”, adaugă Bejan. „Nu este vorba că experiențele lor erau mult mai profunde sau mai semnificative, ci doar că erau procesate într-un ritm mult mai rapid.”
Cum percepem timpul și de ce se accelerează în viața noastră
De asemenea, un alt factor care contribuie la percepția accelerată a timpului este proporția în care un interval de timp reprezintă viața noastră. Pentru un copil de patru ani, un an înseamnă mult mai mult ca procent din viața sa decât pentru un adult de 40 de ani. Astfel, cu cât suntem mai tineri, cu atât timpul pare mai „lung” pentru că reprezintă o proporție mai mare din experiențele noastre de viață.
Un alt factor care poate influența această percepție este rutina. Pe măsură ce îmbătrânim, tendința de a ne „bloca” în obiceiuri și de a trăi din ce în ce mai confortabil în familiar devine mai mare. Încercarea unui aliment nou sau chiar schimbarea rutinei zilnice poate părea o provocare dificilă. Când facem aceleași lucruri repetitiv, creierul nu reține multe amintiri noi și un interval de timp pare să se scurgă rapid, deoarece nu avem multe elemente noi care să îl diferențieze. „Săptămânile se amestecă în luni, care se amestecă în ani, fără prea multe lucruri care să le diferențieze”, subliniază profesorul Cindy Lustig, expert în psihologie la Universitatea din Michigan.
Cum putem încetini timpul și trăi mai plenar
În ciuda faptului că nu putem schimba factorii fiziologici care afectează percepția timpului, există soluții pentru a trăi mai conștient și a face ca fiecare zi să pară mai lungă. Schimbarea obiceiurilor și adăugarea de noi experiențe în viața noastră pot ajuta la „încetinirea” trecerii timpului. De exemplu, a încerca un nou hobby, a schimba drumul spre serviciu sau chiar a asculta un alt tip de muzică pot deveni pași importanți pentru a ieși din rutină. „Schimbarea lucrurilor, chiar și a micilor obiceiuri zilnice, poate face timpul să pară mai lung”, spune Bejan. „Fă lucruri neobișnuite, descoperă idei noi, vorbește despre ce ai auzit sau învățat”.
În plus, conceptul de „mindfulness” sau conștientizarea deplină a momentului prezent poate fi o practică extrem de utilă. Aceasta sugerează că, deși nu putem controla cât timp avem, putem controla modul în care trăim fiecare moment. Preocuparea constantă de grijile trecutului sau de anxietățile viitorului poate face ca prezentul să treacă neobservat. Astfel, conștientizarea fiecărei experiențe, chiar și a celor mici, poate adăuga profunzime și semnificație zilelor noastre, făcând timpul să pară mai „lung” și mai plin.