Jimmy Carter, cel de-al 39-lea președinte al Statelor Unite, cunoscut ca un promotor al păcii în Orientul Mijlociu și un susținător fervent al drepturilor omului și sănătății globale, a încetat din viață la vârsta de 100 de ani, potrivit presei internaționale. Anunțul a fost făcut duminică, iar moartea sa marchează sfârșitul unei vieți dedicate slujirii publice și filantropiei.
Deși a ocupat funcția de președinte pentru un singur mandat, între 1977 și 1981, Carter a lăsat o amprentă puternică prin cariera sa post-prezidențială, primind Premiul Nobel pentru Pace în 2002 pentru eforturile sale în promovarea drepturilor omului și a reconcilierii internaționale. Fostul președinte a fost cunoscut și pentru contribuția sa la îmbunătățirea sănătății publice, inclusiv prin eradicarea aproape completă a unor boli precum boala viermelui de Guineea.
Carter a fost supus mai multor spitalizări înainte de a decide, în februarie anul trecut, să își petreacă ultimele zile acasă, în îngrijire paliativă, având sprijinul deplin al familiei. Moartea sa vine la scurt timp după cea a soției sale, Rosalynn Carter, care a murit în noiembrie, la vârsta de 96 de ani.
O moștenire politică și umanitară
Președinția lui Jimmy Carter a fost marcată de provocări economice și politice, inclusiv criza ostaticilor din Iran și invazia Afganistanului de către Uniunea Sovietică. Cu toate acestea, realizările sale includ tratatul pentru retrocedarea Canalului Panama, pe care noul președinte Trump amenință că îl va revendica înapoi, și acordurile de pace de la Camp David, care au adus împreună Israelul și Egiptul într-un moment istoric.
Carter a pierdut alegerile din 1980 în fața lui Ronald Reagan, pe fondul problemelor economice și al percepției unei slabe conduceri în criza ostaticilor. Însă, în deceniile care au urmat, a devenit unul dintre cei mai respectați foști președinți, contribuind la construcția de locuințe prin Habitat for Humanity și având un rol activ în diplomația internațională.
Ultima vizită a lui Ceaușescu în SUA
În aprilie 1978, președintele american Jimmy Carter l-a primit cu onoruri pe Nicolae Ceaușescu, liderul României, marcând o etapă importantă în relațiile bilaterale dintre cele două țări. Întâlnirea s-a desfășurat într-un climat de respect reciproc, Carter subliniind rolul României ca „punte între națiuni” în contextul tensiunilor internaționale.
Ceaușescu a fost elogiat pentru contribuția sa în facilitarea dialogului de pace între Egipt și Israel, un exemplu al influenței diplomatice a României. Deși cei doi lideri au recunoscut diferențele dintre sistemele politice și militare ale țărilor lor, au reafirmat angajamentele comune privind suveranitatea națională, neintervenția externă și promovarea păcii globale, se menționează în comunicatul Casei Albe de la acea dată. În realitate
deși întâlnirile și discuțiile au contribuit la consolidarea relațiilor bilaterale, tensiunile din timpul vizitei au lăsat o impresie negativă. Ceaușescu a fost întâmpinat de proteste organizate de comunitatea românilor exilați, care denunțau regimul său represiv și abuzurile drepturilor omului. Evenimentul l-a înfuriat pe dictatorul român, care a amenințat că va întrerupe vizita și va reveni imediat în România. Această reacție a creat o situație delicată pentru gazdele americane. Potrivit descoperă.ro care citează din
volumul „Dictatura lui Nicolae Ceaușescu 1965–1989”, semnat de istoricul Adam Burakowski, ambasadorul României în SUA, Nicolae M. Nicolae, a intervenit pentru a-l convinge pe Ceaușescu să-și continue programul oficial, salvând astfel vizita.Relațiile dintre SUA și România nu au mai atins nivelul de cooperare din perioada 1969-1978, până la finalul sângeros al regimului Ceaușescu, de la care s-au împlinit 35 de ani.
O viață dedicată principiilor
Născut în Plains, Georgia, Carter a fost crescut într-o familie modestă, iar după o carieră în marina militară și gestionarea fermei de arahide a familiei, a intrat în politică. El a militat pentru egalitate rasială într-un stat profund divizat, reușind să devină guvernator al Georgiei în 1970.
Cariera sa politică și umanitară a fost modelată de credința sa profundă și de angajamentul față de dreptate socială. Într-un discurs din 1979, Carter a avertizat împotriva excesului material și al pierderii scopului național, o idee care rămâne relevantă și astăzi.
Jimmy Carter va fi înmormântat în Georgia, alături de soția sa, lăsând în urmă o moștenire complexă dar remarcabilă.