În anul 2024, până la sfârșitul lunii noiembrie, stația de sortare situată la marginea Sibiului a primit peste o mie de tone de deșeuri din sticlă. Din această cantitate, aproape 30% reprezintă deșeuri nesortate, ceea ce afectează semnificativ eficiența activității stației. În această perioadă, stația se confruntă și cu alte provocări, printre care se numără cenușa aruncată de cetățeni, care prezintă un risc crescut de incendiu. De asemenea, gestionarea bateriilor abandonate devine o altă problemă, acestea putând afecta în mod serios sănătatea angajaților stației.
De aproape opt ani de zile sibienii colectează selectiv deșeurile, având la dispoziție pentru sticle igluurile verzi. Sticla din aceste recipiente stradale este colectată de mașina Soma și transportată la stația de sortare a deșeurilor de la Rusciori. În primele nouă luni ale acestui an au fost colectate și transportate în stație 1.075 tone de deșeuri din sticlă, cantitatea fiind în scădere față de anii anteriori. În 2022 la stația de sortare au ajuns 2.037 de tone de sticlă, iar în 2023 au ajuns 2.073 tone de sticlă.
”Cantitatea totală de deșeuri din sticlă care ajunge la noi este în scădere accentuată, resimțindu-se în principal impactul introducerii sistemului SGR”, explică Mihai Stănilă, directorul stației de sortare de la Rusciori.
Un alt aspect care trebuie luat în considerare este acela că sticla care ajunge în stație este amestecată în mare proporție cu alte deșeuri. Oamenii aruncă în igluurile verzi, pe lângă sticlă, numeroase produse din plastic, spre exemplu, deși cele două igluuri sunt de cele mai multe ori unul lângă celălalt. De asemenea, în recipientele pentru sticlă ajunge mult moloz, cei care renovează încercând astfel să ascundă debarasarea ilegală a resturilor din construcții și amenajări.
Sticlă mai puțină și mai murdară
Oficialii stației de sortare spun că, în general, proporția este de 70% sticlă și 30% deșeuri de alt tip, ceea ce afectează activitatea întrucât stația nu are prevăzut un sistem mecanic de separare sau curățare a sticlei.
”Problema majoră este că sticla colectată din oraș este adusă pentru depozitare la stație, apoi noi o încărcăm în camioane și o trimitem la reciclatori. Ea nu se sortează, stația nu are tehnologia necesară pentru așa ceva, iar manual este periculos pentru oameni, se pot tăia, pot sări cioburi. Dacă sticla ajunge cu impurități la fabricile de reciclare, aceștia refuză instant transportul și toate cheltuielile legate de încărcare, deplasare și returnare ajung să fie suportate tot de noi. Se poate ajunge la pierderi de până la aproape o mie de euro pentru un singur transport”, mai detaliază Mihai Stănilă.
Cea mai la îndemână soluție este ca oamenii când aruncă sticla – dacă nu merge la comercianți prin sistemul de garanție-returnare, să fie atenți la ce pun în igluul verde. De asemenea, Soma a demonstrat în trecut că mașinile care vin și golesc igluurile au două compartimente separate, unul pentru hârtie și altul pentru plastic.
În luna noiembrie, în stația de sortare au intrat 65 de tone de deșeuri din sticlă. Din șase camioane încărcate și trimise la reciclatori, două au fost întoarse din drum pentru că prezentau impurități majore.
Fără cenușă și baterii
Pentru că ne aflăm în sezonul rece, mulți sibieni folosesc pentru încălzire sobele cu combustibil solid și aruncă cenușa rezultată în pubela pentru biodegradabil. Aceasta este transportată la stația de sortare, nu o dată apărând riscul izbucnirii unui incendiu. ”Din experiența noastră, oamenii pun cenușa dedesubt, aceasta fiind înăbușită în pubelă și pe timpul transportului. Produce astfel o căldură mocnită. Când ajunge în stație, după descărcare, se oxigenează și există riscul de autoaprindere. Am avut cazuri. De aceea facem apel la populație să nu arunce cenușa în pubele, nici măcar cea stinsă”, au informat oficialii stației de sortare a Sibiului.
Problema este similară și în ceea ce privește bateriile. Soma organizează periodic campanii de colectare a deșeurilor periculoase, care sunt anunțate din timp. Populația poate scăpa astfel de baterii în mod decent și ecologic. Cei care aruncă bateriile pun în pericol viețile angajaților stației. ”Am avut caz de aprindere de la o baterie, putea izbucni un incendiu major dacă nu era descoperit la timp. Din cauza presiunii bateriile se sparg, acidul sau alte substanțe periculoase se scurg și ajung inclusiv pe banda de sortare. Gândiți-vă că ajung substanțe periculoase pe mâinile oamenilor care lucrează pe banda de sortare, le pot pune viața în pericol. Rugăm oamenii să nu mai arunce bateriile în pubele și să le predea când facem campanii speciale pentru deșeuri periculoase” au mai informat oficialii stației de sortare.
În stația de sortare de la Rusciori, administrată de Soma, lucrează zilnic aproximativ 70 de persoane.
