Sibiul are o serie de ulițe și pasaje care au fost utilizate în perioada medievală dar care, de-a lungul timpului, au dispărut. Una dintre ulițe, Ulița Călugărilor, nu mai există sub această denumire, dar ea poate fi găsită și este un obiectiv extrem de căutat de turiști.
Apreciată pentru zestrea sa arhitecturală, fosta Capitală Culturală Europeană a anului 2007 se dovedește a fi un magnet pentru turiștii care cutreieră Sibiul pentru a-i descoperi trecutul. Zona centrală este punctul de maximă atracție, iar în acest loc au existat străduțe care au fost date uitării, după ce și-au pierdut utilitatea.
Între acestea se află și Ulița Călugărilor, amplasată lângă prima centură de fortificații din zona Pieței Huet. Inițial, aceasta făcea legătura între cetate și Lunca Cibinului, însă construirea Mănăstirii Sfântului Spirit, astăzi Azilul de bătrâni de pe strada Azilului, a dus la integrarea ei în cadrul complexului monahal. Ulița Călugărilor este considerată drept una dintre primele străzi ale Sibiului.
„În mod sigur a devenit un drum de legătură între mănăstire și Biserica Sfânta Maria de pe deal, loc în care astăzi avem Catedrala Evanghelică din Piața Huet. Drumul era folosit de călugări pentru a merge la slujbele religioase, de unde și denumirea care i-a fost atribuită”, spune istoricul Răzvan Pop, director al Bibliotecii Județene Astra.
În timp, odată cu amenajarea altor căi de acces spre cetate dinspre Orașul de Jos, ulița și-a pierdut din importanță, ajungând ca porțiuni din aceasta să fie integrată în curțile caselor din vecinătate.
Astăzi, o bucată bună din ulița de odinioară mai poate fi observată pe strada Turnului nr. 2, loc frecventat de amatorii de vinuri, întrucât aici a fost amenajat restaurantul Weinkeller (Pivnița cu vinuri).
De pe aleea de acces se vede cu ușurință inclusiv Biserica Azilului, menționată documentar la 1292.
„Turiștii savurează astfel de istorioare întrucât fiecare realizează că un oraș este viu, că rutele de acces sunt adaptate în funcție de necesități. Iar Sibiul are mai multe exemple în acest sens”, mai spune Răzvan Pop.
Potrivit istoricului sibian, tot în zona centrală, între străzile Avram Iancu și General Magheru, a existat o cale de acces: „Ea poate fi observată pe întâia hartă a orașului, datată la 1692. În prezent, drumul este ocupat de două curți interioare ce pot fi observate din interiorul Casei Bobel, de pe strada Avram Iancu nr. 16, care este și cea mai veche casă de locuit din Sibiu, ridicată în secolul XIV”.
Rămânând la strada General Magheru, loc în care se află și Biserica Ursulinelor, aici se afla o altă alee care făcea legătura cu strada Șelarilor. „Pe când a fost construită mănăstirea Ursulinelor, aleea a fost desființată. La acea vreme, erau două astfel de ulițe, în prezent mai rămânând doar una singură, care este o legătură rapidă spre Biserica Franciscană de pe Șelarilor”.
Acestea au fost trei dintre fostele străduțe ale Sibiului, una dintre ele, fosta Uliță a Călugărilor, putând fi văzută și astăzi sub forma unei cochete curți pavate cu piatră cubică și bolovani de râu. Zilnic, în zona centrală a Sibiului pot fi întâlnite grupuri de turiști dornici să-i afle trecutul.