Nicu Ștefănuță, europarlamentar vicepreședinte în Parlamentul European (Grupul Verzilor/ALE), a reușit să obțină în proiectul de buget al UE, crearea a 113 noi posturi pentru Biroul Procurorului Public European (EPPO), condus de Laura Codruța Kövesi. Fondurile suplimentare alocate pentru aceste posturi, în valoare de 31 de milioane de euro, ar permite consolidarea capacității instituției de a combate frauda și corupția la nivelul Uniunii Europene.
Biroul Procurorului Public European, esențial pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii, beneficiază astfel de un sprijin major din partea UE, contribuind la eficientizarea anchetelor în cazuri de fraudă complexă și delapidare de fonduri europene. Suplimentarea posturilor și investițiile în îmbunătățiri IT și de securitate sunt menite să întărească performanța acestei instituții-cheie, condusă de fosta șefă a Direcției Naționale Anticorupție din România, Laura Codruța Kövesi.
„Am reușit să obținem sprijin pentru crearea a 113 noi posturi în cadrul Parchetului European, un pas important în creșterea capacității instituționale pentru combaterea fraudei și corupției. Este o victorie importantă pentru statul de drept și pentru protecția fondurilor europene”, a declarat Nicu Ștefănuță.
Alte priorități susținute de Nicu Ștefănuță:
Pe lângă această realizare importantă, Ștefănuță a reușit să obțină fonduri suplimentare semnificative pentru alte domenii prioritare în bugetul Uniunii Europene pentru anul 2025. Deși majoritatea propunerilor sale bugetare inițiale au fost ajustate în timpul negocierilor, echipa sa a obținut finanțări suplimentare pentru mai multe sectoare esențiale:
1. Clusterul „Sănătate”: Propunerea inițială a europarlamentarului pentru o creștere de 170 de milioane de euro pentru consolidarea sistemelor de sănătate publică a fost ajustată, însă echipa a obținut 60 de milioane de euro suplimentari dedicați cercetării în sănătatea mintală. „Sănătatea mintală este un domeniu subfinanțat în multe state membre, și aceste fonduri vor susține cercetarea și îmbunătățirea tratamentelor”, a subliniat Ștefănuță.
2. Programul Erasmus+: În contextul creșterii costurilor cauzate de inflație, Nicu Ștefănuță a propus o creștere de 143 de milioane de euro pentru programul Erasmus+, pentru a sprijini studenții europeni. Rezultatul obținut a fost o suplimentare de 70 de milioane de euro, care va permite mai multor tineri să acceseze acest program educațional de succes.
3. Mecanismul de Protecție Civilă al Uniunii Europene: Având în vedere dezastrele naturale recente, inclusiv inundațiile severe din România, Ștefănuță a propus o creștere de 40 de milioane de euro pentru îmbunătățirea capacităților de gestionare a crizelor și dezastrelor. În urma negocierilor, a obținut 42 de milioane de euro suplimentari pentru acest mecanism, vital în situațiile de urgență.
4. Programul EU4Health: Europarlamentarul a reușit să asigure 50 de milioane de euro suplimentari pentru sănătatea publică, inclusiv pentru sănătatea mintală, în cadrul programului EU4Health. Aceste fonduri vor sprijini prevenția, tratamentele și cercetarea în domeniul sănătății, cu un accent special pe sănătatea mintală.
5. Vecinătatea Estică – Moldova: Sprijinul pentru vecinii din estul Europei a fost o altă prioritate importantă pentru Nicu Ștefănuță, care a propus o creștere de 20 de milioane de euro pentru ajutorul acordat Moldovei. În urma negocierilor, s-a reușit obținerea a 40 de milioane de euro pentru Vecinătatea Estică, cu accent pe sprijinul acordat Republicii Moldova în drumul său către integrarea europeană.
6. Facilități pentru Conectarea Europei (CEF) – Transport: Ștefănuță a reușit să obțină 40 de milioane de euro suplimentari pentru investiții în infrastructura de transport ecologic, în special pentru proiectele feroviare, care contribuie la tranziția verde a Europei.
7. Citizens, Equality, Rights and Values (CERV) Programme: Deși propunerea inițială a fost o creștere de 29 de milioane de euro pentru programele de egalitate și combaterea violenței de gen, suma obținută a fost de 9 milioane de euro suplimentari.
„Am văzut cu toții dezastrele produse de inundațiile recente din România. Știm că tinerii au nevoie de acces la servicii de sănătate mintală sau de fonduri suficiente pentru a studia în străinătate. Asistăm la provocările cu care se confruntă frații noștri moldoveni și suntem conștienți că au nevoie de mai mult sprijin pentru a adera cât mai rapid la familia europeană. Despre asta trebuie să fie bugetul UE al anului viitor. Mă bucur să văd că lupta mea pentru creșterea bugetului programului Erasmus, pentru mai mulți bani pentru sănătate sau pentru sprijinul Parchetului European condus de Laura Codruța Kövesi continuă și anul acesta”, a declarat europarlamentarul Nicu Ștefănuță.
Poziția Parlamentului European privind Bugetul Uniunii Europene pentru anul 2025 urmează să fie votată în a doua sesiune plenară din luna octombrie. După acest vot, vor începe negocierile cu Consiliul și Comisia Europeană, urmând ca, până la sfârșitul anului, UE să adopte un buget final.