Numărul cazurilor de violență domestică este în creștere în județul Sibiu. Fenomenul nu se rezumă doar la agresiuni fizice, ci capătă tot mai frecvent forme variate de abuz, iar victimele nu sunt doar femei. Polițiștii vin cu sfaturi și spun cum pot rămâne în siguranță.
Violența domestică reprezintă un tipar de comportamente folosit pentru a obține sau a menține puterea și controlul asupra unui partener intim. Se poate manifesta prin acțiuni fizice, sexuale, emoționale, economice sau psihologice sau amenințări de acțiuni care influențează o altă persoană. Acestea includ orice comportamente care sperie, intimidează, terorizează, manipulează, rănesc, umilesc pe cineva. Violența domestică afectează persoanele din toate mediile socio-economice și din toate nivelurile de educație, indiferent de rasă, etnie, vârstă, orientare sexuală, religie sau sex.
Creștere alarmantă a cazurilor în Sibiu
Cazurile de violență domestică sunt tot mai frecvente în județul Sibiu, multe victime cerând ajutorul polițiștilor, care spun că numărul faptelor penale de acest gen s-a aflat în creștere în ultimul an.
„La nivel județean, în primele 8 luni ale anului 2024, numărul faptelor penale în domeniul violenței domestice a crescut cu 9,12%, față de primele 8 luni ale anului 2023, de la 537 la 586 de fapte. În aceeași perioadă, polițiștii au intervenit la 2.205 cazuri de violență domestică, dintre care 882 în mediul urban și 1.323 în mediul rural”, explică Luciana Lazăr, purtătorul de cuvânt al IPJ Sibiu.
Multe dintre cazurile de violență domestică din județ au fost mediatizate cu scopul de a trage un semnal de alarmă cu privire la acest fenomen, pentru a stimula victimele să ceară ajutor și să conștientizeze că nu sunt singure și, totodată, pentru a contribui la schimbarea percepțiilor care normalizează sau minimalizează violența domestică. Spre exemplu, în luna septembrie a acestui an, doar într-un weekend au fost raportate 23 de cazuri de violență domestică. În toate cazurile a fost vorba despre femei abuzate de concubini sau soți.
Citește și: Agresorii, monitorizați cu brățări electronice
Datele poliției arată că, în primele opt luni ale acestui an, în 86% dintre cazurile semnalate, victimele au fost femei. Cu toate acestea, deși femeile sunt cele mai frecvente victime, violența domestică se manifestă printr-o gamă largă de comportamente abuzive. Abuzul psihologic, care include manipularea și intimidarea constantă, și cel financiar, prin care agresorul controlează accesul victimei la resursele materiale, sunt și ele raportate. Aceste tipuri de violență lasă adesea urme invizibile, dar la fel de devastatoare.
„Fenomenul violenței domestice este unul dintre cele mai des întâlnite fenomene, atât în societatea Românească cât și în Europa și în întreaga Lume, concurând cu fenomenul consumului de droguri. Acest fenomen este cuprins în art. 4 din Legea nr. 217/2003, articol de lege care enumeră formele violenței domestice: violenţa verbală; violenţa psihologică; violenţa fizică; violenţa sexuală; violenţa economică; violenţa socială; violenţa spirituală; violenţa cibernetică, astfel că nu există conturat un profil al agresorului, violența domestică regăsindu-se în toate păturile sociale”, arată reprezentanții IPJ Sibiu.
În ciuda numărului crescut de plângeri, aproximativ 20% dintre victime au ales să se împace cu agresorii și să renunțe la acuzații, o tendință care complică eforturile autorităților de a combate eficient fenomenul. Conform IPJ Sibiu, majoritatea cazurilor de violență au loc vara și în weekend, fiind adesea corelate cu consumul excesiv de alcool.
Sfaturile polițiștilor pentru victimele violenței domestice
Victimele violenței domestice trebuie să știe că pot apela oricând la ajutorul polițiștilor. Este important ca, în momentul în care depun o sesizare în urma unei situații abuzive, să nu își retragă plângerea, tocmai pentru ca agresorii să fie pedepsiți, iar faptele să nu se repete.
Dacă te afli în oricare dintre situațiile abuzive descrise mai sus, trebuie să știi că:
• Nu ești tu de vină pentru că ai fost bătut/ă sau maltratat/ă
• Nu ești tu de vină pentru comportamentul abuziv al partenerului/partenerei tău/tale;
• Meriți să fii tratat/ă cu respect;
• Meriți să trăiești în siguranță și să ai o viață fericită;
• Nu ești singur/ă! Există oameni care doresc să te ajute.
Dacă te afli în oricare dintre situațiile abuzive descrise mai sus, poți să:
• Îţi faci un plan de siguranţă care să conţină persoanele cu care poţi discuta despre abuz, care îţi pot oferi un refugiu în caz de nevoie, care te pot consilia şi sprijini, care pot să depună mărturie în cazul în care se ajunge la proces şi cărora le poţi da spre păstrare documentele tale importante, bani, numerele de telefon la care poţi apela la nevoie, lista cu obiectele de care ai nevoie în cazul în care trebuie să pleci;
• Să te prezinţi la medicul legist pentru constatarea leziunilor produse prin agresare şi obţinerea certificatului medico-legal;
• Să te prezinţi imediat la Poliţie pentru a depune plângere;
• Să te adresezi Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Drepturilor Copilului în cazul în care copiii au asistat la violenţe sau au fost victimele violenţelor;
• Să nu îţi retragi plângerea;
• Să soliciţi instanţei de judecată emiterea unui ordin de protecţie care te va apăra de agresor.