Baroul Sibiu au organizat vineri, 27 septembrie, un simpozion dedicat celebrării a 150 de ani de avocatură în Sibiu. În cadrul evenimentului participă avocați în activitate, avocați retrași din profesie, reprezentanți ai mediului juridic, mai mulți decani din țară, dar și reprezentanți ai puterii administrative, printre care și Primarul Sibiului, Astrid Fodor.
Zeci de avocați și magistrați din Sibiu și din restul țării participă la simpozionul dedicat sărbătorii de 150 de ani. Evenimentul se desfășoară la Sala Thalia pe parcursul întregii zile de vineri. Avocații au îmbrăcat roba și au pășit încrezători în clădirea Filarmonicii de Stat Sibiu, începând cu ora 9:00 dimineața, după care a luat cuvântul Decanul av. dr. Alexandru Suciu.
„La acest eveniment unic pentru profesia de avocat, deoarece anul acesta se împlinesc 150 de ani de la prima lege care reglementa exercitarea profesiei de avocat în Transilvania. Deoarece istoria se prezintă mult mai bine în imagini, am pregătit un scurt material documentar în care am încercat să surprindem un istoric al Baroului Sibiu. (…) Astăzi ne onorăm istoria și trebuie să privim și către viitor, la provocările pe care le întâmpinăm în profesie, recâștigarea respectului tuturor cetățenilor, dar și rezolvarea problemelor cotidiene, cum ar fi gestionarea prudentă a progresului tehnologic,” a declarat, în deschiderea evenimentului, decanul Alexandru Suciu.
Pentru câteva minute a fost difuzat un video prin care a fost prezentată istoria avocaturii în Sibiu și au fost enumerați primii avocați școliți la Academia de Drept „Cezar Crăiești”.
„Baroul Sibiu la ceas aniversar, file dintr-o poveste veche de 150 de ani. Avocații sibieni au o istorie bogată în realizări, urmărind dintotdeauna să apere drepturile și libertățile semenilor. În Sibiu, primii avocați care au deslușit tainele profesiei, făcând studiile la ei în oraș, s-au pregătit în cadrul Academiei de Drept „Cezaro Crăiești”, instituție înființată de Imperiul Austriac în anul 1844, în cadrul universității săsești și consistoriului evanghelic. Printre absolvenți, pe lângă studenții maghiari și germani, care erau majoritatea, s-au numărat și studenți români cu un rol determinant în lupta pentru libertatea și emanciparea românilor transilvăneni, precum Ioan Cavaler de Pușcariu, Simion Bărnuțiu, Ilie Măcelariu și Aurel Brote. Așa se explică faptul că mulți dintre ei au participat la evenimentele ce au avut loc la Alba Iulia la 1 Decembrie 1918, după ce în prealabil au militat ani de zile pentru înfăptuirea Unirii ori au deținut diferite funcții și poziții în cadrul consiliului Dirigent. În susținerea pregătirii și formării viitorilor avocați de naționalitate română, un rol determinant l-a avut marele avocat Emanoil Gojdu”, se arată în documentar.
Printre invitații prezenți s-au numărat președintele Uniunii Naționale a Barourilor din România, prof. av. Traian Briciu, primarul Sibiului, Astrid Fodor, vicepreședintele UNBR av. dr. Mihai Baco, fostul președinte al Curții de Apel Alba Iulia, judecătorul Liviu Gheorghe Odagiu, președinții Tribunalului și Judecătoriei Sibiu, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, și alți avocați și decani ai barourilor din Sibiu și din restul țării.
Semnificația robei de avocat, explicată de decanul Alexandru Suciu
În cadrul discursului său, decanul av. dr. Alexandru Suciu a explicat semnificația robei de avocat și a fost recomandată purtarea ei la simpozionul de vineri, de la Sibiu. „Am decis ca avocații să poarte astăzi roba, care reprezintă simbolul profesiei de avocat. Motivele sunt mai multe. În primul rând, pornim de la semnificația robei. Cu toții știm că, pentru a ajunge la demnitatea de a purta roba, am făcut cu toții sacrificii, am trecut prin examen, am muncit, ne-am pregătit ca să ne punem în slujba cetățenilor. Al doilea motiv este că roba este un semn de respect față de sistemul judiciar și, nu în ultimul rând, roba este asociată cu solemnitatea și noblețea profesiei de avocat pe care noi o reprezentăm astăzi”, a explicat acesta.
Despre istoria breslelor și avocatură
Pe scenă, în cadrul simpozionului, a urcat Primarul Sibiului, Astrid Fodor, care a adus în discuție istoria breslelor în Transilvania și care a fost impactul acestora asupra comunității. „Vorbim de 150 de ani de avocatură în Sibiu, putem spune că vorbim despre istorie și tradiție, în ton cu Sibiul care își construiește prezentul cu viitorul. Când am primit invitația din partea Baroului Sibiu să particip la această ceremonie, mi-a fugit gândul instinctiv la breslele Sibiului, cele în jurul cărora s-a dezvoltat această societate. Comunitățile acestea de meseriași au făcut ca meseriile respective să dăinuiască, să prospere, să genereze la rândul lor bunăstare pentru oraș, un impuls care se păstrează și astăzi, sute de ani mai târziu, pentru că așa este orașul nostru, el știe să păstreze și să capitalizeze. Astăzi nu mai avem bresle, dar conceptul acesta de micro comunitate profesională s-a păstrat, fie că vorbim de Baroul Sibiu, de Colegiul Medicilor sau de concepte mai moderne, de exemplu „People’s of Continental. Sibiul este mai puternic datorită comunității sale, care prin prisma educației și convingerilor determină dezvoltarea sustenabilă a orașului prin implicare și creativitate. Avocatura a fost și va rămâne una dintre cele mai prestigioase meserii, prin statutul social pe care îl acordă practicantului.”, a spus Astrid Fodor.