Chiriașul care s-a judecat cu Klaus Iohannis pentru recuperarea unei case din Sibiu, acuză de falsuri în acte
foto Capital.ro

Adrian Antonescu, chiriașul implicat într-un proces cu președintele Klaus Iohannis, a oferit declarații într-o emisiune la Antena 3 CNN, afirmând că mama sa a cumpărat un apartament în Sibiu, dar în 1999 au fost chemați în judecată pentru anularea contractului de vânzare-cumpărare. Antonescu susține că, deși proprietatea a fost legal achiziționată, familia Iohannis a inițiat acțiunea în instanță pentru a contesta proprietatea.

În 1997, mama lui Antonescu a cumpărat apartamentul de la Societatea Urbană, având toate actele necesare. Totuși, în 1999, a fost inițiat un proces de anulare a acestui contract, cu Iohannis și alții ca reclamanți. În 2002, instanța a decis anularea contractelor de vânzare-cumpărare, iar Antonescu afirmă că au locuit constant în apartament, neplătind chirie deoarece nu existau proprietari care să o pretindă.

Antonescu a menționat că mama sa a fost parte a unei plângeri penale referitoare la adeverințele false eliberate de un secretar de la Primăria Porumbacu de Jos, dar nu a fost niciodată audiată de procurori. De asemenea, el a declarat că nu a reușit să îl confrunte pe Iohannis pentru a-l întreba despre modul în care a obținut proprietatea.

Contextul procesului

Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție a respins recursul unei femei din America, Rodica Baștea, care solicita anularea actelor de moștenitor ale statului român pentru imobilul cumpărat de familia Iohannis. Această hotărâre deschide calea pentru ca statul român să recupereze aproximativ 300.000 de euro, sumă încasată de Klaus Iohannis din chirii pentru două imobile din Sibiu.

Imobilele în cauză includ un apartament de pe strada Magheru și un spațiu comercial de pe Nicolae Bălcescu, iar ANAF va putea lua măsuri pentru recuperarea banilor de la președinte. Dacă Iohannis nu va plăti, statul poate recurge la poprire.

Istoricul imobilului

Casa din Sibiu, parte din averea soților Maria și Eliseu Ghenea, a trecut în proprietatea statului român după moartea acestora. În 1997, imobilul a fost cumpărat de chiriași, iar în 1999, contractele de vânzare-cumpărare au fost anulate prin instanță. Ulterior, foștii chiriași au contestat calitatea de urmaș a lui Nicolae Baștea, iar deciziile instanțelor au consolidat drepturile acestora asupra imobilului.

În 2014, Tribunalul Brașov a anulat contractul de vânzare-cumpărare încheiat între familia Baștea și Iohannis, iar recursurile ulterioare ale acestora au fost respinse. În februarie 2017, contestația în anulare formulată de Iohannis a fost, de asemenea, respinsă.

Antonescu continuă să susțină că Iohannis a folosit acte false pentru a obține casa și că nu a avut niciodată ocazia să dialogheze cu președintele despre această situație. Aceste acuzații, în contextul procesului, aduc în prim-plan aspecte importante legate de proprietate și justiție în România.

Ultima oră