Deși există o teamă larg răspândită legată de urși, aceștia sunt în mod natural defensivi, nu agresivi. Într-o călătorie organizată de Anii Drumeției, ghidul turistic Radu Zaharie a prezentat sfaturi pentru un eventual contact cu ursul în natură.
[brid video=”1768363″ player=”38897″ title=”Ce facem cand ne intalnim cu ursul – Sfaturi de la ghid montan” duration=”undefined” description=”undefined” uploaddate=”2024-09-24″ thumbnailurl=”https://cdn.target-video.com/live/partners/15671/snapshot/1768363_th_66f2bfb5147be_1727184821.jpg” image=”https://cdn.target-video.com/live/partners/15671/snapshot/1768363_sd_66f2bfb5147be_1727184821.jpg” contenturl=”https://cdn.brid.tv/live/partners/15671/sd/1768363.mp4″ width=”16″ height=”9″]
Ursul are un comportament 100% defensiv
În interviu, ghidul subliniază că descrierile sale se referă strict la urșii sălbatici, care trăiesc în mediul lor natural și evită în mod instinctiv contactul cu oamenii. Aceștia nu trebuie confundați cu urșii de pe Transfăgărășan sau alte zone, care au dezvoltat un comportament deviat din cauza interacțiunii frecvente cu oamenii și obișnuinței de a primi hrană de la aceștia. Spre deosebire de urșii sălbatici, acești urși devin mai curajoși și periculoși în încercarea de a obține mâncare ușor, apropiindu-se în mod deliberat de oameni.
Datorită mirosului și auzului extrem de dezvoltate, ursul detectează prezența oamenilor de la distanță și se ferește instinctiv de contact.”Trebuie să plecăm eminamente de la ideea că ursul este sută la sută defensiv. Urșii nu văd foarte, foarte bine, dar auzul și mirosul sunt extraodinar de bine dezvoltate. Un mascul poate percepe o femelă cam la 30 de kilometri doar prin miros. Prin comportamentul lui defensiv, întodeauna va fi primul care va ocoli omul, asta e regulă de bază. Omul nici nu are de fapt vreo șansă să se apropie de el. El tot timpul ține o distanță de siguranță vizavi de orice factor extern, care e necunoscut pentru el” a declarat Radu Zaharie.
Urșii se hrănesc în majoritatea cazurilor pe bază vegetală
Deși urșii sunt adesea considerați prădători, 80% din dieta lor constă în alimente de origine vegetală, în special fructe. Fiind animale oportuniste și leneșe, urșii preferă hrana ușor accesibilă și evită eforturile inutile. „Hrana ursului este compusă în proporție de 80% pe bază vegetală. Deci ursul, prin faptul că hrana lui nu e dependentă neapărat de carne, sigur că n-o refuză dacă o are, dar nu are nevoie neapărat de ea. Cel mai mult îndrăgește fructele. Un urs este prin definiție un animal leneș ce nu trebuie să consume energie și să depună efort pentru a ajunge la hrană” a declarat Radu.
Plecând de la premisa că ursul este defensiv și întotdeauna când el are suficient spațiu la dispoziție și este în mediul natural de viață, va fi întotdeauna primul care va simți prezența omului în proximitatea lui și, ca atare, se va feri de el.
Când devine ursul agresiv?
De obicei, ursul nu atacă decât atunci când nu mai are opțiuni de retragere. În momentul în care animalul simte că este încercuit sau încolțit, poate deveni extrem de periculos. Cu toate acestea, există și excepții. În timp ce majoritatea urșilor preferă să evite oamenii, ursoaica cu pui poate fi imprevizibilă, ceea ce poate conduce la reacții agresive dacă simte că puii ei sunt în pericol.
„Avem câteva cazuri punctuale în care ursul poate deveni agresiv. Într-adevăr, la ursoaică nu poți anticipa comportamentul ei pe bază hormonală. Ursoaica are un alt gen de comportament decât orice alt urs adult care nu este în proximitatea puilor. Nu e obligatoriu să fie agresivă, dar nu putem anticipa când este și când nu. Pot să fie anumite mișcări, anumite sunete care o pot face să atace. Sunt niște niște elemente, niște situații pe care nu le poți anticipa și de aceea, regulă de bază, omul nu are ce căuta în apropierea unei ursoaice cu pui. După aceea, a doua situație fundamentală este momentul în care animalul simte că este încolțit, că nu mai are o posibilitate de a se retrage. Situații din astea se întâmplă destul de des” a spus ghidul.
Ghidul subliniază că în orice întâlnire dintre om și urs, eroarea provine întotdeauna de la comportamentul uman. „Întotdeauna când auziți chestii din acestea cu ursul, cu oamenii, puteți fi 100% siguri că undeva este o eroare plecată de la om. Puteți fi 100% siguri că undeva e o eroare umană. Ursul întotdeauna caută să se retragă în momentul în care el simte că nu mai are această posibilitate, din orice cauză. Atunci devine agresiv și ferească Dumnezeu să devină ursul agresiv. Am fost, de asemenea, de față la o situație în care un urs. Bine că am ajuns la un pic după. Mulțam, Doamne! A sfârtecat o vită cu o lovitură. Deci rupt în două. Așa forța are. Și rupe cu ghearele. Nu vă imaginați ce forță poate să aibă un asemenea animal. Un animal adult poate întoarce o mașină cu roțile în sus dintr-o mișcare” a completat acesta.
Ce facem atunci când ne întâlnim cu ursul?
Ghidul demontează mitul conform căruia, în cazul unei întâlniri cu un urs, ar trebui să „faci pe mortul” sau să te prefaci neajutorat. Panica, urletele, fluieratul sau folosirea trompetelor nu ajută, iar aruncatul cu pietre sau iluminarea ursului cu lanterna în ochi sunt de asemenea, total contraproductive.
În cazul unei întâlniri cu ursul, primul pas este să rămâi calm și să te comporți firesc. Vorbește încet cu ursul, fără a ridica vocea, și menține contactul vizual fără să faci mișcări bruște. De obicei, la acest punct, ursul se retrage și te evită. Dacă, totuși, nu se întoarce imediat, începe să te retragi încet, cu fața spre el, fără agitație. Dacă ai un sandviș sau un fruct, îl poți lăsa pe drum pentru a-i distrage atenția, asemănător cu modul în care acționezi cu câinii ciobănești. În orice caz, ursul nu va alerga niciodată spre tine pentru a te ataca.
„Deci dacă se-ntâmplă că el încă tot nu s-a întors și că încă menține distanța scurtă, te retragi ușor, poți să-i iei rucsacul să i-l pui în drum. Acum nu stai să începi să răscolești până la fundul rucsacului, să scoți ciocolata. Niciodată un urs, dacă te vede, nu va fugi către tine să te mănânce. Niciodată” a declarat în final ghidul Radu Zaharie.
