Aproximativ trei milioane de elevi din România vor începe luni un nou an școlar, care aduce cu sine o serie de modificări notabile în regulamentul școlar și structura examenelor.
Schimbările includ interzicerea telefoanelor mobile în timpul orelor, introducerea sălilor de detenție pentru elevii care deranjează cursurile și scăderea notei la purtare cu un punct pentru fiecare 20 de absențe nemotivate. De asemenea, calendarul examenelor, atât pentru Evaluarea Națională cât și pentru Bacalaureat, a fost ajustat, fiind programat mai devreme decât în anii anteriori.
În paralel, un studiu recent realizat de Reveal Marketing Research oferă o imagine detaliată asupra percepțiilor românilor privind sistemul educațional și provocările întâmpinate de tinerii absolvenți. Conform studiului, doar 34% dintre români consideră că învățământul tradițional pregătește copiii pentru viață într-o măsură considerabilă. Această opinie este mai frecvent întâlnită în mediul rural, unde 39% dintre respondenți consideră educația tradițională adecvată, comparativ cu doar 32% în mediul urban, notează Digi24.
În ceea ce privește disponibilitatea de a investi în educația copiilor, 56% dintre părinții cu copii sub 18 ani au declarat că sunt dispuși să plătească pentru a le oferi acestora oportunități de studiu în domenii care îi pasionează. Această disponibilitate este mai accentuată în rândul părinților adolescenților între 11 și 14 ani (63%) și a celor cu venituri de peste 8.000 RON (70%).
Studiul a evidențiat și motivele pentru care părinții își transferă copiii la alte unități de învățământ. Principalele motive sunt calitatea educației oferite de școala anterioară (38%), mutarea domiciliului (24%) și conflictele cu profesorii (17%). În rândul părinților care nu au efectuat astfel de transferuri, 10% intenționează să schimbe unitatea de învățământ a copiilor în viitorul apropiat, în timp ce 19% sunt încă nehotărâți.
În ceea ce privește provocările economice întâmpinate de tinerii absolvenți, 71% dintre respondenții care au copii sau cunoștințe recente absolvente de liceu sau facultate au declarat că aceștia au avut dificultăți în găsirea unui loc de muncă. Cauzele principale ale șomajului în rândul tinerilor sunt lipsa experienței practice (59%), cerințele prea ridicate ale angajatorilor (48%), lipsa oportunităților în zona de rezidență (42%), așteptările salariale prea mari (42%) și alegerea unor domenii de studiu cu perspective limitate (28%).
Pentru a aborda aceste probleme, specialiștii recomandă îmbunătățirea colaborării între instituțiile de învățământ și angajatori, orientarea tinerilor către domenii de studiu cu cerere pe piața muncii, dezvoltarea unor programe de stagii și internship-uri, precum și oferirea unor salarii mai atractive. Guvernul este considerat principalul responsabil pentru reducerea șomajului în rândul tinerilor absolvenți, urmat de angajatori, tinerii înșiși și instituțiile de învățământ.
Aceste schimbări și constatări subliniază atât preocupările legate de calitatea educației și integrarea pe piața muncii, cât și nevoia de adaptare și îmbunătățire a sistemului educațional și economic din România.