Ioana Pătrăscoiu este ghid de turism național atestat, care a transformat pasiunea pentru călătorii și descoperiri într-o carieră împlinită. A abandonat agitația urbană a Bucureștiului pentru a se bucura de frumusețea naturală a dealurilor din jurul Mediașului și nu numai. În ultimii ani, Ioana a condus drumeții alături de turiști români și străini, împărtășind cu ei comorile ascunse ale Transilvaniei.
Povestea ei începe cu activitatea de blogger de travel, unde a documentat experiențele sale de călătorie atât în România, cât și în afara țării. În acea perioadă, împreună cu o colegă de la blogul colectiv, a început să organizeze excursii în România mai puțin cunoscută, concentrându-se pe regiunile Oltenia și Muntenia, dar și pe Transilvania.
„Este foarte fain în pandemie la Mediaș”
La finalul anului 2019, Ioana s-a retras pentru câteva luni în Transilvania, unde a fost prinsă de pandemia de COVID-19. Această schimbare neașteptată a determinat-o să se stabilească în Colinele Transilvaniei, alegând să petreacă lockdown-ul acolo, descoperind farmecul regiunii Mediaș în aceste circumstanțe deloc fericite. A fost momentul în care și-a dat seama că ar putea să-și mute biroul și să își continue activitatea de ghid de la Mediaș.
„La final de 2019 m-am retras pentru câteva luni în Transilvania. Eram aici când m-a prins pandemia și aveam de ales între a petrece lockdown-ul în București sau aici, în Colinele Transilvaniei. Și am ales să stau aici. Și mi-am dat seama că este foarte fain în pandemie la Mediaș(…)M-am gândit că pot să îmi mut și biroul. La București aveam câteva tururi de oraș, dar foarte mult eram pe drum și cu turiștii străini cu care mergeam foarte des în Transilvania și am zis că este mai bine să rămân aici și să vină ei la mine, să nu mai călătoresc atât de mult pe Valea Prahovei”, spune Ioana.
Ioana și-a îndeplinit visul de a trăi în universul satului săsesc
Pasiunea pentru Transilvania și bisericile fortificate din zonă a început încă din timpul liceului, când făcea drumeții cu familia și a descoperit universul satului săsesc. Ulterior, a participat la proiectul „Shooting at the Gates” al celor de la Mioritics, care a adâncit cunoștințele sale despre bisericile fortificate și i-a stârnit un sentiment de frustrare că nu a învățat despre aceste locuri în școală. Acum, visul de a locui în regiune și de a organiza tururi și drumeții în aceste locuri s-a împlinit.
„Eu am făcut cu familia drumeții în Transilvania încă din timpul liceului, că aveau niște prietene care stăteau într-un sat săsesc, chiar în fosta casă parohială. Și atunci, venind la ei, am început să cunosc așa un picuț universul acesta sătesc. După aceea a fost mai târziu proiectul celor de la Mioritics cu Shooting at the Gates, unde am aflat practic câte biserici fortificate există în Transilvania și îmi amintesc că am fost foarte supărată în acel moment că la istorie, la geografie, nu am învățat deloc despre aceste locuri și despre aceste construcții. Și ani mai târziu, cumva mi s-a îndeplinit visul de a de a sta în regiune și de a face tururi la bisericile fortificate și drumeții”, a mai spus Ioana.
Walking Tours Mediaș, o invitație la plimbare prin oraș
În 2021, Ioana a început să organizeze drumeții în jurul Mediașului, datorită unui coleg de breaslă, Peter Lorand, care i-a sugerat să se alăture programului „Anii Drumeției”. Deși nu era un ghid montan, ci unul cultural, Ioana a îmbrățișat această provocare, iar drumețiile au devenit din ce în ce mai populare. De asemenea, a lansat „Walking Tours Mediaș”, oferind tururi pietonale în oraș și împrejurimi.
„Am început început timid, în 2021 au avut loc primele drumeții cu sibienii care au venit să descopere pădurile din jurul Mediașului și după aceea am prins curaj și eu, și ei și am făcu din ce în ce mai mulți kilometri într-o zi. M-am dus și mai adânc în Colinele Transilvaniei, pe Valea Hârtibaciului, sau m-am dus înspre înspre Blaj. Zona este atât de atât de ofertantă, încât aș putea în fiecare weekend din luna să propun un alt traseu(…)Drumeții în zona Mediașului fac din 2021. Tot atunci am început și tururile pietonale prin Mediaș. Deja se lansase vaccinarea și m-am gândit că pot să colaborez cu agenții, dar și cu consumatorii finali. Și atunci am venit cu ideea de a lansa Walking Tours Mediaș.
„Cea mai ciupercoasă excursie”
Una dintre cele mai memorabile experiențe a fost o drumeție cu o clasă de elevi din cadrul subprogramului „Aventură cu Clasa”. În ciuda vremii ploioase, grupul a avut parte de o excursie plină de descoperiri, inclusiv numeroase specii de ciuperci. Întâlnirea cu o ciupercă Parasol, purtată de copii ca pe o torță olimpică, a devenit o amintire prețioasă pentru toți participanții.
„Una dintre cele mai interesante drumeții a fost una cu copii, în cadrul subprogramului Aventură cu Clasa, un subprogram al Anilor Drumeției. Am avut o clasă de elevi care au venit cu doamna învățătoare de la Sibiu la Mediaș și îmi amintesc că era un început de septembrie, dar în ultimele trei zile plouase foarte, foarte tare și nu știam deci și dimineața înainte să se urce în tren, schimbam mesaje, ne uitam pe fereastră dacă mai plouă sau dacă se oprește și se oprise. Și zic veniți, că s-a oprit ploaia, mergem chiar dacă este noroi. Și au sosit. Ploaia într-adevăr s-a oprit. N-am avut parte de ploaie, dar am avut parte de foarte multe ciuperci pe traseul ales. Nici măcar nu parcursesem un kilometru și deja observasem peste 30 de specii de ciuperci. Am profitat de experiența asta, să le vorbim copiilor despre ce este o ciupercă, care sunt componentele ei, cum e cu ciupercile comestibile și necomestibile. Ciupercile au valoare și dacă nu sunt comestibile pentru noi și mai multe lucruri pe înțelesul lor, pentru clasa a patra. Îmi amintesc că la un moment dat am. Am dat și de un Parasol ciuperca care se mai numește popular și Piciorul Căprioarei și am luat-o cu gândul să o transform în gustare acasă. Copiii au fost atât de entuziasmați de ea, că era un exemplar destul de mare, adică mai mare decât decât mâna mea deschisă și cu piciorul lung și au purtat-o ca pe o torță olimpică. Erau foarte atenți, se uitau la ea, făceau cu schimbul. Și era un pic de bătaie pe ea, că spuneau: vreau și eu s-o țin, să o vreau și eu s-o țin. La 50 de metri mai încolo am mai găsit o ciupercă asemănătoare și atunci am avut două torțe olimpice, care au fost purtate până în centrul Mediașului. Au fost luate după aceea și pe tren. După aia m-am mai întâlnit cu clasa aceasta și la altă drumeție. Și m-au mai ținut minte pentru doamna cu ciupercile și cea mai ciupercoasă excursie”, a mai povestit Ioana.
„Plimbatul toată ziua este vârful aisbergului”
Deși drumețiile și tururile oferă energie Ioanei, îi și consumă resursele. Ghidul turistic este mai mult decât un simplu însoțitor; trebuie să planifice, să verifice traseele și să ofere o experiență completă, împărtășind cunoștințe despre peisajul cultural și natura din zonă. O provocare pentru Ioana este să convingă oamenii că o zonă deluroasă poate oferi peisaje spectaculoase. Fie că descoperă orhideele sălbatice sau admiră Munții Făgăraș, Ioana reușește să transforme fiecare excursie într-o poveste memorabilă.
„Mă încarc, dar și mă descarc pentru că eu, fiind o persoană introvertită, îmi și consumă multă energie drumețiile astea. Nu sunt cea mai energică persoană după o drumeție. Asta cu plimbatul toată ziua este ca vârful aisbergului, este doar ce se vede. Dar tu, ca ghid trebuie să ai grijă de grup pe traseu. Și asta este doar o parte, deci un ghid gândește un traseu, îl verifică. Noi, la Anii Drumeției urmăm principiile ecoturismului, deci mergem cu grupuri micuțe, de maxim 20 de persoane, pentru că este și altfel atmosfera în grup când suntem mai puțini. Plus că nu este vorba doar de mers. Ieșirea în natură împreună poate fi pe un traseu pe care îl știe doar ghidul și grupul se bazează pe abilitățile lui de orientare și de cunoaștere a potecii. Plus că sunt foarte multe oportunități de împărtășit, cunoștințe legate de zonă legate de peisajul cultural, legate de vegetație, floră și faună. În județul Sibiu avem foarte multe arii protejate, specii deosebite care indică că poluarea este foarte scăzută. Avem orhidee, avem păsări foarte multe, avem o populație foarte mare de acvila țipătoare și sunt foarte multe cunoștințe pe care ghizii le împărtășesc cu publicul lor și care nu au farmec dacă sunt făcute în mijlocul orașului”, a mai povestit Ioana.
„Pentru mine e o mare provocare să conving oamenii că sunt lucruri de văzut, chiar și într-o zonă deluroasă, că pot să aibă parte de peisaje care să-i lase cu gura căscată. Mi-e greu să le povestesc că fiecare segment de pădure din anumite păduri te duce cu gândul la ținutul Hobbitilor sau la un tărâm magic cu zâne. Dar e greu să zici de ce locul ăla are mai mult farmec decât pădurea de peste două dealuri. Avem multe locuri din care se pot vedea Munții Făgăraș în zile senine”, a mai spus ghidul.
„Ca ghid călătorești foarte mult, dar altfel”
Un studiu recent arată că România are din ce în ce mai puțini ghizi. Ioana, la fel ca mulți dintre colegii săi, își diversifică veniturile prin intermediul altor locuri de muncă, dar ghidajul rămâne esențial pentru ea. De asemenea, Ioana consideră că abia acum oamenii încep să revină la obiceiurile de dinainte de pandemie, reluând activitățile sociale și ieșirile din casă.
„Un ghid de turism nu are venituri stabile sau, în rare cazuri, are venituri stabile. Am colegi care vara sunt ghizi și iarna sunt monitori de schi. Și eu mai am alte joburi, dar asta fiindcă nu aș putea să fiu ghid tot timpul. Adică eu am nevoie personal de diversitate. Partea de ghidaj reprezintă 30% din jobul meu, 30% din veniturile mele. Trebuie să nu uităm că am trecut printr-o pandemie, o pandemie, și de-abia de anul trecut, să zicem, lumea a început să revină la situația pre-pandemie. Au fost 2020, 2021, 2022, trei ani în care oamenii din turism s-au reorientat către alte domenii. Alții noi nu au mai intrat pentru că am înțeles că nici nu s-au organizat cursuri. Plus, în turism poți să ai niște zile foarte solicitante și poți să lucrezi mai mult de șapte zile încontinuu. Sunt cei care fac drumeții de o zi, ca mine. Sunt alții care merg cu grupuri de turiști în sejururi de 7 zile, 10 zile pe autocar. Și atunci când ai astfel de turiști, programul nu se termină la 17:00 sau la 18:00. Dacă sunt probleme la cină sau după cină, trebuie să le rezolvi, iar a doua zi, la ora 7:00 dimineața, trebuie să fii fresh și gata de o nouă zi lungă, deci este solicitant. Veniturile sunt mai degrabă în sezon. Trebuie să știi să programezi foarte bine timpul. Trebuie să îți faci colaboratori, trebuie să știi dacă mergi mai mult pe turism intern sau pe turism extern. Sunt mulți factori pe care trebuie să îi iei în considerare, cântărești… Sunt unii cărora le place foarte mult să călătorească. Și de asta aleg meseria asta. Și într-adevăr, călătorești foarte mult, dar altfel. Când ești cu un grup, atenția ghidului este la grup, nu este atât de mult la loc. Deci poți să ajungi în niște locuri pe care să nu le vezi. Se călătorește mult, dar în funcție de nevoile altora”, a mai spus Ioana.
Ea își dorește ca numărul ghizilor locali să crească pentru că aceștia oferă experiențe autentice și informații importante, mergând cu turiștii în locuri mai puțin cunoscute. Ioana încurajează românii să fie mai curioși și să exploreze minunile din apropiere.
„Fiindcă locuim într-o zonă atât de frumoasă, se întâmplă următorul fenomen credem că este la dispoziția noastră oricând și tot amânăm să o descoperim, pentru că este aici, lângă noi. Și atunci mergem în alte părți să vedem alte locuri din România din afară, ceea ce nu e deloc greșit. Numai că tot amânăm să descoperim locul din jurul orașului sau la ore depărtare, pentru că este atât de aproape și credem că putem să facem asta oricând(…) Trebuie cumva să ne propunem să descoperim zona din jur, să facem din asta o mică prioritate pentru noi, pentru că sunt studii care arată cât de bine ne face ieșitul în natură și mersul ca activitate fizică nu trebuie lăsat deoparte. Acesta este minimum de exerciții pe care îl putem face. Nici nu avem parte de urcușuri urâte sau coborâri urâte. Totul este este mai lin(…)Turiștii care vin din alte zone aici au o curiozitate. Adică am observat că dacă tu ești dispus să le povestești, ei sunt dispuși să asculte. Există, există un interes și și pun întrebări și se bucură de tot. Nu neapărat vin cu întrebări din prima, dar am observat această deschidere. Cumva își caută povestitorul, ca să spun așa”, a mai spus Ioana.
„O drumeție e mai mult decât ce vedem acolo, e ce trăim acolo”
Ioana este de părere că experiențele în natură nu sunt doar despre ceea ce vedem, ci despre ceea ce simțim și trăim. Fie că este vorba de o simplă plimbare prin pădure sau de admirarea unei arhitecturi săsești la apus, aceste momente rămân adânc întipărite în suflet, oferind o conexiune profundă cu locurile vizitate. Ioana Pătrăscoiu, prin munca și pasiunea ei, reușește să ofere aceste experiențe tuturor celor care o însoțesc în călătoriile sale.
„E un pic aiurea să zici că mergem în pădure și vedem copaci, că asta se întâmplă, dar de fapt mergem în pădure să respirăm, să auzim foșnetul vântului, să vedem unde ne duce cărarea. Și să nu știm unde ne duce cărarea. Să vedem ce flori sunt în această perioadă. Să vedem dacă avem tunel de vegetație. Să auzim foșnetul unei căprioare și, eventual, să vedem cum fuge. Să ne plimbăm printr-un sat săsesc la ceas de seară, când vine ciurda. Să admirăm arhitectura locului în ultimele raze de soare. Să ajungem la un punct gastronomic local și să mâncăm un lichiu. Gustăm un lichiu așa cum se face aici, în satul ăsta, și ne bucurăm de o bucată pe care o vom asocia de acum încolo cu Copșa Mare. Pentru că suntem în Copșa Mare, vedem lumea de sus, dintr-un turn de biserică fortificată. Sunt experiențe, le vezi, dar le trăiești, le simți. E mai mult decât ce vedem acolo, e ce trăim acolo”, a mai detaliat Ioana.
Următoarele drumeții cu Ioana din august și septembrie
În lunile calde ce urmează, Ioana va merge într-o serie de drumeții deosebite. Această listă nu este completă, așa că, cei care vor să trăiască o aventură, au posibilitatea de a-și organiza o drumeție în funcție de programul următor:
- 10 august – Drumeție nocturnă cu Perseide
- 25 august – Drumeție pe Via Transilvanica: Agârbiciu – Micăsasa
- 14 septembrie – Drumeție pe Via Transilvanica: Micăsasa – Blaj21 septembrie – Drumeție pe Via Transilvanica: Biertan – Copșa Mare – Biertan
- 22 septembrie – Degustare de vin în vârf de deal, la echinocțiul de toamnă
