Gherdeal, un sat aflat la granița dintre județele Sibiu și Brașov, este un loc cu peisaje deosebite, dar aproape părăsit. Cândva populat de sași, satul a suferit o degradare lentă după plecarea acestora în Germania și migrarea românilor către orașe. Astăzi, din vechea comunitate de peste 400 de persoane, au rămas doar trei locuitori permanenți.
Pentru cei care doresc să exploreze zona, Gherdeal oferă trasee pitorești dinspre Făgăraș, atât pe drumuri neasfaltate verzi, cât și pe cărări umbrote prin păduri. Satul, traversat de Oltul și aproape de două hidrocentrale construite în perioada comunistă, rămâne un loc de liniște rară, dar cu un trecut vibrant ce se estompează.
Recent, satul a fost vizitat de jurnaliști care au descoperit că, deși casele părăsite au fost în mare parte vândute și reabilitate, comunitatea locală a rămas strâns unită în fața schimbărilor. În Gherdeal se păstrează și tradiții vechi, precum păstrarea slăninii în turnul bisericii fortificate, un simbol al trecutului săsesc.
Deși Gherdeal este acum aproape pustiu, este un loc ce oferă o privire asupra trecutului și tradițiilor de odinioară, contrastând puternic cu agitația vieții moderne.
,,Ultimul a murit acum o lună în sat, Dumnezeu să-l ierte. Mai suntem trei, eu, vecinul de peste drum şi frate-miu. În casa asta de aici trăia o femeie, dar a paralizat şi nu de mult timp au dus-o în Bruiu la rude. Eu sunt din ’55, fratele este cu un an mai tânăr decât mine, iar vecinul este cu vreo 5 ani mai bătrân decât mine. Nu avem magazin în sat, ne cumpărăm mâncarea de la Bruiu. Când se duc angajaţii de la pensiune pe acolo, ne cumpără la toţi de mâncare, noi nu avem cu ce merge. Avem noroc că tot timpul sunt angajaţi la pensiunea aceasta, stau toată ziua aici şi pleacă doar seara acasă. Ei sunt din Bruiu şi din Toarcla, sate vecine”, povesteşte, de la umbra pomului, Oghert Michael Helmuth, unul din cei trei săteni care îşi trăieşte bătrâneţea în satul în care s-a născut acum aproape 70 de ani, citează SalutFăgăraș.