Introducerea sistemului de garanție-returnare a adus, indubitabil, beneficii majore țării noastre, de la protecția mediului înconjurător până la punerea pe picioare a unui sistem de reciclare cu efecte asupra economiei. Demarat la finalul anului trecut, sistemul RetuRo a pus un preț pe sticle, doze și PET-uri, brusc acestea devenind atractive ca sursă de bani pentru unele categorii sociale. Din păcate, în căutarea zilnică a PET-urilor, mulți sibieni ajung să spargă pubele, să răstoarne și să răvășească deșeurile de la platformele publice din oraș, sau chiar să vandalizeze unele recipiente, precum clopurile verzi și galbele, adică cele dedicate deșeurilor din plastic și sticlă.
”În săptămânile în care avem colectarea pubelelor galbele de la zonele de case din Sibiu întâlnim pe străzile respective adevărate echipe pregătite să treacă și să verifice pubelele înaintea echipajelor Soma. Omul scoate pubela galbenă la poartă la prima oră și înainte să ajungem noi vin persoane cu mașină cu remorcă, biciclete, cărucioare și orice găsesc, apoi caută PET-uri în fiecare pubelă în parte. Aceasta n-ar fi o problemă în sine, numai că pentru a ajunge pe fundul pubelei mulți le răstoarnă pur și simplu, iau ce le trebuie și pleacă mai departe. Mulți sibieni au pe urmă impresia că angajații Soma au făcut mizerie în fața casei lui. Oricum, tot noi trebuie să strângem după ei”, spune unul dintre controlorii firmei Soma, operatorul de salubrizare al Sibiului.
Mizerie în urmă
Reporterul nostru a stat de vorbă cu mai mulți controlori Soma, angajați specializați în verificarea și monitorizare a procesului de colectare a deșeurilor în oraș.
”Mai sunt o categorie de căutători care merg la clopurile verzi și galbele și pentru a ajunge la PET-uri sau la sticle pur și simplu le răstoarnă. Le dau peste cap și scot din ele ce le trebuie. Am avut cazuri când au spart recipientele respective, producând astfel pagube. În plus, după ce iau PET-urile lasă dezastru în urma lor. Cine trece pe acolo și vede mizeria se așteaptă ca tot Soma să strângă”, precizează un alt controlor Soma.
Nu în ultimul rând, căutătorii de PET-uri verifică zilnic platformele de colectare a deșeurilor dintre blocuri. Ca și în cazurile descrise anterior, pentru a ajunge la recipientele din partea de jos, mulți răstoarnă containerele.
”Să nu înțeleagă lumea greșit, sistemul RetuRo este binevenit, dar mai sunt probleme de reglat. Pe de o parte aduce beneficii, pe de altă parte creează multe probleme în ceea ce privește curățenia orașului. Iar aceste situații descrise mai sus nu sunt unice pentru Sibiu, ele se întâlnesc în majoritatea orașelor”, concluzionează inspectorul Soma.
O soluție pentru a remedia nemulțumirile prezentate ar reprezenta-o o implicare mai atentă a Poliției Locale, însă realitatea ne-a demonstrat – la fel ca în cazurile de cerșetorie din Sibiu – că cei amendați nu-și plătesc amenzile și nu sunt intimidați de astfel de măsuri.
Creștere masivă
Între timp, cantitatea de deșeuri colectată în municipiul Sibiu prin sistemul RetuRo crește de la lună la lună. Spre exemplu, în luna aprilie a acestui an în tot județul Sibiu au fost returnate peste 2,4 milioane de ambalaje din plastic, însumând o cantitate totală de aproape 84 de tone. La acestea se adaugă 988.000 de ambalaje din metal și peste 630.000 de sticle.
Dintre ele nu mai puțin de 1.019.912 ambalaje din plastic au fost returnate în municipiul Sibiu, în cantitate totală de 35 de tone. În plus, sibienii au returnat 420.000 de doze din aluminiu și 279.000 de sticle.
Creșterea este una semnificativă, dacă ne uităm la cantitățile returnate în lunile anterioare. Astfel, în luna martie sibienii au returnat doar 559.000 de PET-uri și 200.000 de doze, iar în luna februarie doar 146.000 de ambalaje din plastic.
Studiu edificator
Un studiu realizat de Reveal Marketing Research și dat publicității luna aceasta arată că 70% dintre români declară că returnează toate ambalajele marcate cu simbolul SGR. Dacă în noiembrie 2023, o treime dintre români (36%) intenționau să returneze parțial ambalajele, în prezent 19% au adoptat acest comportament ocazional.
În funcție de caracteristicile demografice, reprezentanții Generației Z, cu vârste cuprinse între 18-24 de ani, sunt cei care returnează într-o proporție semnificativ mai mică ambalajele marcate cu SGR de fiecare dată (59% vs. 70% total eșantion).
Mai mult decât atât, locuitorii din mediul urban se diferențiază față de cei din mediul rural ca returnând toate ambalajele marcate cu SGR într-o proporție semnificativ mai mare (75% mediul urban vs. 63% mediul rural). Această diferență poate fi atribuită numărului redus sau chiar absenței punctelor de returnare în mediul rural.
2 din 5 români returnează ambalajele cu simbol SGR, fiind motivați în principal de recuperarea banilor plătiți pe garanție
Îndreptându-ne atenția către frecvența cu care românii returnează ambalajele cu garanție, 42% le aduc la punctele de colectare o dată pe săptămână, 29% de 2-3 ori pe săptămână, iar 15% o dată pe lună.
