Dr. Leonard Mermel, director medical al Departamentului de Epidemiologie și Prevenire a Infecțiilor de la Lifespan Healthcare System, a explicat într-un articol publicat în Providence Journal, conform Daily Star, că urechile vacilor conțin celule cu receptori folosiți de virusul H5N1 pentru a se atașa la căile respiratorii ale păsărilor, ceea ce permite virusului să se atașeze și la căile respiratorii umane. Acest lucru ar putea transforma ugerul de vacă într-un potențial „vas de amestec” pentru mutațiile virusului, ceea ce ar putea declanșa o pandemie gravă, comparabilă sau chiar mai severă decât cea din 1918.
Mai mult decât atât, gripa aviară ar putea avea o mortalitate de 40 de ori mai mare decât COVID-19, a avertizat expertul virusolog. Matthew S. Miller, director al Institutului MG DeGroote pentru cercetare în domeniul bolilor infecțioase de la Universitatea McMaster, a adăugat că acțiunile întreprinse acum vor determina dacă focarul de gripă aviară H5N1, care afectează deja păsările și mamiferele din întreaga lume, se va răspândi la oameni.
Luna trecută, administrația Biden a alocat aproape 200 de milioane de dolari pentru a combate răspândirea gripei aviare în fermele de vaci din Statele Unite, unde virusul H5N1 a fost detectat în bovinele de lapte din nouă state. Fondurile vor ajuta la implementarea măsurilor de prevenție, testarea animalelor și a laptelui, și protecția sănătății publice prin FDA și CDC, menite să reducă riscul de transmitere a virusului la oameni și să asigure siguranța alimentară națională.
Dr. Emilian Popovici, vicepreședintele Societății Române de Epidemiologie, a explicat pentru „Adevărul” că, deși modelările teoretice de laborator indică o posibilitate de tranziție a virusului H5N1 la oameni, aceasta nu este neapărat o cale obligatorie în modelul natural. Virusul gripei aviare H5N1 generează o mortalitate de aproximativ 50% la om, dar adevărata rată de fatalitate este probabil mai mică, ținând cont de cazurile medii și ușoare neconfirmate prin laborator.
Dr. Popovici a subliniat importanța cercetărilor pentru un vaccin împotriva gripei aviare și a unui plan clar de acțiune în cazul în care virusul ar face tranziția la specia umană. El a menționat că specia umană coabitează de mult timp cu virusurile aviare și că intervențiile umane asupra mediului pot dezechilibra ecosistemele și facilita transferul de virusuri de la animale la oameni, cum s-a întâmplat cu SARS-CoV-2.
În concluzie, este esențial ca oamenii să nu dezechilibreze mediul prin intervențiile lor și să fie vigilenți în fața semnelor de epidemii la păsări, așa cum fac locuitorii Deltei Dunării.