Redăm mai jos opinia primită de la un cititor al Ora de Sibiu, față de situația absurdă de la Filarmonica de Stat din Sibiu, în față căreia se găsește publicul și muzicienii prinși la mijloc într-un conflict care durează deja de prea mult timp și care a culminat azi cu o nouă suspendare a unui spectacol.
Sindicatul Filarmonicii din Sibiu capătă forma unei jucării muzicale electorale
Este deja prea mult timp de când Filarmonica de Stat din Sibiu a devenit recunoscută și pentru un alt fel de spectacole: cele ale sindicaliștilor, la finalul cărora publicul începe să fluiere și să-și ceară banii pe bilete.
Iar „faima” muzicienilor protestatari a depășit deja granițele țării noastre.
În fosta Capitală Culturală Europeană, Ziua Națională a Italiei a fost marcată cu un boicot și o sală de concerte goală, în locul unui spectacol omagial ce urma să fie condus de dirijorul Alessandro Crudele.
Miercuri, 5 iunie, Sala Thalia ar fi trebuit să răsune sub acordurile muzicii clasice italienești, iar publicul sibian să se bucure de un concert pentru care a plătit bilet și și-a eliberat programul.
Doar că, Sindicatul Artiștilor Instrumentiști a blocat repetițiile colegilor neafiliați și muzicienilor colaboratori, dirijorului italian Alessandro Crudele revenindu-i „onoarea” de a constata că nu mai poate asigura un program de calitate.
Nu doar italienii au fost victimele sindicaliștilor: în luna februarie a acestui an, evenimente organizate în colaborare cu structuri culturale și diplomatice din Luxemburg și Japonia au avut același destin, astfel încât statutul de „ambasador cultural al României” revendicat de Filarmonica de Stat Sibiu începe să pălească.
Conflictul de la Filarmonică are demult toate elementele unei răfuieli între sindicat și management, iar politicul nu este străin de turnatul gazului pe foc.
Pentru că acum, cu doar câteva zile înainte de alegeri, sindicaliștii pun instrumentele-n cui doar în cazul concertelor organizate în Sala Thalia din Sibiu, nu și la cele susținute în Agnita, Deva, Sfântu Gheorghe sau București.
Pentru că, nu-i așa, presiunile politice se fac „acasă”!
Ca om care își dorește să meargă la un concert al Filarmonicii, nu mă interesează că un solist instrumentist câștigă 12 sau 14 mii de lei pe lună, mult mai mult decât diriginta copilului meu, a polițistului de la rutieră sau a șoferului de pe autobuzul școlar. Fiecare, după muncă, pregătire și talent.
Nici măcar că lucrează sau nu 8 ore pe zi, în Sala Thalia sau acasă, în sufragerie.
Dar, în mod sigur, îmi pasă când dreptul meu la deconectare și de acces la un program cultural de calitate, îmi este călcat în picioare de 35 din cei 92 de angajați ai Filarmonicii de Stat Sibiu!
Nu am nevoie de bani înapoi pe biletul invalidat de sindicaliști, vreau doar să fiu respectat în calitate de cetățean al acestui oraș, despre care toți spun că respiră cultură, dar care acum începe să duhnească a șantaj cultural și politic!
În fața Sălii Thalia din Sibiu se strigă „Depolitizați Filarmonica” dar, cel puțin, echitabil ar fi dacă s-ar adăuga și un „Depolitizați Sindicatul!”