Violoniștii Liviu Prunaru și vioara Stradivarius „Pachoud” și Gabriel Croitoru, cu Guarneri del Gesù „Catedrala”, se vor duela, acompaniați de pianistul Mihai Ungureanu, pe scena Sălii Thalia, marți, 4 iunie 2024, de la orele 19.00.
Sibiul se află pe harta celui de al 12-lea turneu național „Duelul viorilor”. Liviu Prunaru – timp de 18 ani concertmaestrul orchestrei Concertgebouw Amsterdam și Gabriel Croitoru – profesor universitar la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, solist concertist al Filarmonicilor din Cluj-Napoca și Ploiești vor prezenta un program ce va conține piese de largă popularitate din literatura pentru vioară, printre care și Concertul pentru două viori în re minor de Bach, opus celebru în care cele două viori pot fi ascultate simultan.
Accesul pe baza biletelor în valoare de 30 lei (50% reducere pentru elevi, studenți, pensionari), disponibile la casieria Filarmonicii de Stat Sibiu și pe www.iabilet.ro.
„Duelul nostru are mai bine de un deceniu. Sunt bucuros că am reușit să acoperim în tot acest timp o mare varietate de lucrări, de la cele de virtuozitate până la cele romantice. Puţină lume are şansa să asculte, în acelaşi timp, două instrumente de calibrul acesta”, spune Gabriel Croitoru, violonistul care a câștigat prin concurs, în anul 2008, privilegiul de a cânta pe vioara Guarneri del Gesu supranumită „Catedrala”, pe care a cântat George Enescu (instrument pus la dispoziție și aflându-se în patrimoniul Muzeului Naţional „George Enescu”). Gabriel Croitoru este solist concertist al Orchestrelor și Corurilor Radio România, solist concertist al Filarmonicii „Paul Constantinescu” din Ploiești (din anul 1987), membru (vioara I) al Cvartetului de Stat „Transilvan” al Filarmonicii „Transilvania” din Cluj-Napoca, profesor universitar doctor la Universitatea Naţională de Muzică București.
Violonistul Liviu Prunaru, timp de 18 ani concertmaestrul orchestrei Concertgebouw Amsterdam, care a primit, în 2008, pentru prima dată, titlul de cea mai bună orchestră din lume. În octombrie 2010, a acceptat să devină director muzical al Academiei Internaționale de Muzică Menuhin din Elveția și, prin urmare, să continue tradiția iubiților săi maeștri Yehudi Menuhin și Alberto Lysy. În afara activității sale didactice și a carierei sale de concertmaestru, Liviu Prunaru are o carieră solo foarte activă. Este foarte des invitat să fie solist din Asia (Japonia, Taiwan, Coreea) până în cele două Americi, trecând prin întreaga Europă. În paralel, susține multe recitaluri și înregistrează aproape în fiecare an. Înregistrări recente: Integrala sonatelor pentru vioară și pian de Grieg, o înregistrare live a unui proiect lansat în România numit „Duelul viorilor” (Stradivari vs. Guarneri) și ultima înregistrare, un proiect de muzică de cameră care include Octetele de Svendsen și Bruch în compania colegilor săi, foști studenți ai Academiei Menuhin, reuniți pentru a susține concerte și a face înregistrări sub numele „THARICE”. Liviu Prunaru cântă pe un Stradivarius datând din 1694. „Publicul care se bucură este singurul și adevăratul învingător al acestui duel. Plăcerea de a cânta în faţa publicului meu, românesc, este de neînlocuit”, a mărturusit Liviu Prunaru.
Pianistul Mihai Ungureanu a debutat la 16 ani cu Concertul nr.1 de Franz Liszt pe scena Filarmonicii craiovene. După absolvirea Liceului de Arta din Craiova, studiază la Academia de Muzică din București cu Dan Grigore și Ioana Minei. Din 1981 susține o intensă activitate concertistică împreună cu toate orchestrele simfonice din țară. Ca solist, interpret de muzică de camera, a concertat în toată Europa, America de Nord și de Sud, fosta URSS și Asia. Este laureat al mai multor competiții naționale, iar în 1986 a primit Premiului Criticii Muzicale din România. A fost mulți ani la rând director general, director artistic, iar în prezent este solist concertist al Filarmonicii „Oltenia” din Craiova. Pianistul are un repertoriu cuprinzator, atât în genul concertant, cât și în cel cameral – piese, sonate pentru pian, sonate, trio, cvartete, cvintete cu pian.
Program muzical
Gabriel Croitoru – vioara Guarneri del Gesu „Catedrala”
Mihai Ungureanu – pian
- Fritz Kreisler – Recitativ și Scherzo, în re minor, op. 6
- Fritz Kreisler – Tambourin Chinois, în Si bemol major, op. 3
- Fritz Kreisler / Serghei Rachmaninov – Preghiera
- Fritz Kreisler / Ede Poldini – Poupée valsante
Liviu Prunaru – vioara Stradivarius „Pachoud”
Mihai Ungureanu – pian
- George Enescu – „Lăutarul” din Suita „Impresii din copilărie”, op. 28
- Henri Vieuxtemps – „Regrets” din „3 Feuilles d’album”, op. 40
- Antonio Bazzini – Calabrese, op. 34, nr. 6
Liviu Prunaru – vioara Stradivarius „Pachoud”
Gabriel Croitoru – vioara Guarneri del Gesu „Catedrala”
Mihai Ungureanu – pian
- S. Bach – Dublu concert pentru două viori în re minor, BWV 1043
- Halvorsen – Capriciu de concert pe teme norvegiene, în sol major, op.19
Producător: Pro Contemporania
Partener de tradiţie: JTI
Parteneri culturali: Muzeul Naţional George Enescu, ICR
Partener: The Culture Club
Sponsori: Purcari, RBR Mobila, Grand Hotel Continental, Aqua Carpatica
Parteneri media: Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Radio România Muzical, Radio România Regional, Mediatrust, România TV, Liternet, Agenția de carte, Ziarul Metropolis, RFI România, Cronicari digitali, www.demilioane.ro
Parteneri Republica Moldova: Ambasada României în Republica Moldova, Asociația Investitorilor din România în Republica Moldova
Parteneri culturali și organizatori locali: Centrul Cultural „Drăgan Muntean” Deva, Primăria municipiului Deva, Colegiul Național „Decebal” din Deva, Filarmonica de Stat Sibiu, Centrul Cultural „George Coşbuc” din Bistriţa, Palatul Culturii din Bistriţa, Centrul Filarmonica „George Enescu” din Botoşani, Sala cu Orgă din Chişinău, Ateneul Naţional din Iaşi, Palatul Culturii din Iaşi, Teatrul Naţional Caracal.
Povestea lutierilor
Stradivarius a fost un cunoscut creator italian de instrumente cu coarde, în special viori, rămase celebre până astăzi. Antonio Stradivari a făurit aproximativ 1100 instrumente, din care 600 rămase astăzi. A construit în atelierul său din Cremona viori, viole, celli, ghitare, dar și o harpă care actualmente se află în proprietatea Academiei de Muzică din Napoli. Instrumentele sale sunt, pe lângă sunetul deosebit și rareori egalat, o investiție financiară foarte bună, în ultimii 30 de ani prețul instrumentelor sale crescând de peste 200 de ori, ajungându-se astăzi la 5-6 milioane de euro.
Viorile și mai toate celelalte instrumente stradivariene au fost botezate de-a lungul timpului, (Soil, Doamna Tennant, Elder, Tuscan, Medici, Amarillys Fleming etc.) fiecare având o istorie pe măsură. Alături de Giuseppe Guarneri „del Gesù”, este considerat etalon în domeniul său. Numărul copiilor realizate după viorile sale este remarcabil (milioane în toată lumea).
Multe mistere s-au născut de-a lungul timpului legate de sunetul instrumentelor sale, vorbindu-se mai ales de lac, lemn, rareori despre lucrătura sa perfectă. Un fapt interesant este că lemnul provine din zona munților Balcani și a arcului carpatic, adunându-se dovezi chiar că ar proveni de lângă Mănăstirea Putna.
Creația sa se distinge în trei mari perioade. Prima, influențat de maestrul său, Amati (1665-1700), în care construiește viori după modelul acestuia. A doua (1700-1730) sau „golden age” este perioada în care a creat cele mai distinse instrumente (a ajuns la măiestria deplină la 70 de ani) și ultima, în care a fost ajutat de fiul său, Omobono, din cauza vârstei înaintate, decedând la 93 de ani.
Familia de lutieri Guarneri, asemenea lui Stradivari, a trăit la Cremona. Viorile Guarneri au fost realizate la sfârșitul secolului XVI – începutul secolului XVII, cel mai cunoscut membru al familiei fiind Giuseppe Antonio Guarneri (1698 – 1744). Viața sa este învăluită în mister: se spune că a fost întemnițat o perioadă, deși nu există nici o dovadă în acest sens. Instrumentele sale cunoscute astăzi, puține la număr (aproximativ 180) se disting printr-un sunet complex, tumultuos, plin de bogăție și profunzime armonică, dar și printr-un finisaj ce îl depășește din punct de vedere artistic pe mai cunoscutul său rival Stradivari.
Dacă între anii 1720-1730 se cunosc puține instrumente făcute de maestru, începând cu anii 30- 35 producția sa crește prin cantitate și calitate, ajungând ca în anii 38-39 să stabilească noi standarde în luterie și să redefinească „perfectul” în sunetul viorii.
Segmentul de piață a familiei Guarneri era format în principal de muzicieni, spre deosebire de Stradivari care lucra cu precădere pentru nobili, case regale și biserici. Gradul de uzură al viorilor Guarneri dovedesc o preferință clară a muzicienilor de a le cânta cu precădere. Violoniști celebri ca Joseph Joachim, Eugène Ysaÿe, Fritz Kreisler, Jascha Heifetz, Isaac Stern, Leonid Kogan, Henryk Szeryng, Itzhak Perlman, Gidon Kremer, Pinchas Zukerman și nu în ultimul rând, George Enescu și-au încredințat măiestria acestor viori.
