Zeci de mii de români își serbează onomastica marți de Sfântul Constantin și Elena

Pe 21 mai, creștinii își celebrează Sfinții Împărați Constantin și Elena, o sărbătoare deosebit de importantă pentru români, mai ales că mulți își sărbătoresc onomastica în această zi, relatează ziarul Gândul.

Zeci de mii de români își serbează onomastica marți de Sfântul Constantin și Elena

În iconografia ortodoxă, Sfinții Împărați Constantin și Elena sunt reprezentați având între ei Sfânta Cruce, deoarece Sfântul Constantin a văzut Crucea în cer, în timp ce Sfânta Elena a descoperit-o în pământ. Una dintre cele mai semnificative realizări ale împăratului Constantin a fost Edictul de la Milano din 313, prin care creștinismul a fost recunoscut oficial de către stat.

Sfânta Elena (Flavia Iulia Helena 248 – 329), mama Împăratului Constantin cel Mare, a fost o femeie profund credincioasă și remarcabilă pentru pioșenia ei. Ea a făcut un pelerinaj în Palestina și în alte provincii orientale. Sfintei Elena i se atribuie descoperirea moaștelor Sfintei Cruci a lui Hristos și găsirea rămășițelor celor trei magi.

Tradițiile și obiceiurile asociate zilei Sfinților Constantin și Elena au fost respectate încă din timpuri străvechi. Bătrânii spun că în această zi nu trebuie să se lucreze în câmp, pentru a nu distruge recoltele și strugurii.

Potrivit calendarului popular, este considerată o sărbătoare a păsărilor de pădure, denumită „Constantin Graur” sau „Constantinul Puilor”. Se spune că în această zi păsările de pădure își învață puii să zboare, după ce li s-a dezlegat glasul la Sfântul Vlasie (11 februarie). Oamenii sunt îndemnați să respecte această sărbătoare pentru a proteja puii din gospodărie de atacurile uliilor.

De asemenea, este considerat un moment nefast pentru a renunța la o prietenie sau a lua decizia de a divorța. Se crede că aceste acțiuni ar putea aduce pierderi financiare sau sentimentale pe termen lung.

Pentru a alunga spiritele rele, femeile afumă casele cu tămâie și stropesc colțurile și încăperile cu aghiasmă. Țăranii decid cine va fi baciul la oi și cine va păzi animalele pe timpul pășunatului. În plus, pentru a proteja animalele de rele pe durata șederii lor la stână, ei aprind un foc mare, în jurul căruia stau și prin care trec oile.

Ultima oră