jurnal de pelerin, ziua a ii-a: moise, mirajul contrastelor din iordania, securitatea strictă şi pacea locurilor biblice
Aşezări din sudul Iordanie, din regiunea Wadi Musa

 Jurnalul de Pelerin   continuă pe pământurile sfinte, iar reporterul Ora de Sibiu, împreună cu un grup de pelerini din Sibiu şi Braşov,  precum şi cu 2 preoţi însoţitori, Ovidiu Polexă din Sibiu şi Alin Albu din Braşov,  este pe urmele lui Hristos în Israel și Iordania, pentru a relata experiența  inedită, într-un serial de reportaje menite să surprindă contrastele din Orientul Mijlociu, dintre război şi pace, civilizaţii trecute şi actuale, locuri cu mare încărcătură spirituală, semnificaţii biblice dar şi politice.

jurnal de pelerin, ziua a ii-a: moise, mirajul contrastelor din iordania, securitatea strictă şi pacea locurilor biblice

Așteptați-vă să descoperiți frumusețea și profunzimea acestei aventuri spirituale, în fiecare episod ce va urma.

Ziua a II-a- Mirajul contrastelor dintre actualul Regat şi vechile locuri sfinte

In a doua zi a pelerinajului, înainte să ne  înfruptăm din bunătăţile oferite la micul dejun (de fapt mare, unul de tip continental), de la hotelul din Tiberias, din Israel, am stat să admirăm, de pe terasa hotelului, cum soarele se oglindea în Marea Galileii, pe o vreme caldă, de 25 de grade dimineaţa.  Apoi, cu bateriile încărcate, ne-am îndreptat spre localitatea Beit Shean, pentru a trece frontiera, din nordul statului Israel, în Iordania.

jurnal de pelerin, ziua a ii-a: moise, mirajul contrastelor din iordania, securitatea strictă şi pacea locurilor biblice
Priveliştea cu răsăritul, de pe terasa hotelului nostru din Tiberias (Israel), aflat pe ţărmul Mării Galileii

Formalităţile, la trecerea vămilor, nu sunt tocmai unele comode pentru turişti şi pot dura cel puţin 1-2 ore, mai ales dacă faci parte dintr-un grup. Aflaţi în autocarul cu care am plecat din Israel, în vama de pe teritorul statului evreu ni s-a cerut să coborâm absolut toate bagajele, să le predăm ghizilor noştri preoţi însoţitori toate paşapoartele, pentru ca aceştia să le înmâneze ofiţerului de graniţă. Am părăsit zona israeliană, am primit acceptul şi ne-am pregătit pentru vama iordaniană.

Scanere oculare biometrice de securitate la vama din Iordania

Încolonaţi, cuminţi şi respectând zonele marcate, toţi cei 33 de membri ai grupului, din Sibiu şi Braşov, am trecut cu bagajele prin aparatele de scanare, asemeni modelului din aeroporturi.

Dar cea mai mare surpriză a fost când fiecare a trebuit să privim într-un aparat, ca într-o mică oglindă, pentru câteva secunde, timp în care aveam să răspundem la câteva întrebări adresate de către vameş, în limba engleză. Era vorba, de fapt, de o nouă tehnologie de scanare a irisului, un dispozitiv biometric, care se aplică deja în unele ţări, prin care se pot analiza diferentele si se pot identifica persoane, ca formă ultramodernă de securitate.

jurnal de pelerin, ziua a ii-a: moise, mirajul contrastelor din iordania, securitatea strictă şi pacea locurilor biblice

După acest moment final, am primit  câte o ştampilă în paşaport, care reprezenta de fapt viza de intrare în regat. Cum nu era permis fotografiatul sau filmatul în aceste zone de securitate, nu am putut să păstrez aceste imagini decât în amintire, cu o oarecare stânjeneală, pe de-o parte, dar cu un sentiment de încredere şi siguranţă, pe de altă parte.

După ce am scăpat de formalităţi, ne-am urcat într-un alt autocar, cu un alt şofer şi un ghid al unei agenţii iordaniene, cu care, alături de cei doi preoţi ai Mitropoliei Ardealului,  preoţi însoţitori, Ovidiu Polexă din Sibiu şi Alin Albu din Braşov,  am petrecut următoarele două zile ale pelerinajului. Am pornit uşuraţi spre Amman, destinaţia noastră, unde vizitatorii vin în principal din Occident pentru a vedea vechile orașe biblice din Valea Iordanului și minuni precum orașul antic Petra  , desemnat ca sit al Patrimoniului Mondial Unesco, în 1985.

Amman, capitala Iordaniei, numită în antichitate Philadelphia, este unul din cele cele 7 orașe cetăți ale Apocalipsei la care face referire Sf. Ap. Ioan. Deasemenea este și cel mai mare oraș al Iordaniei, având o populație de aproape 4,5 milioane de locuitori, construit pe șapte coline, un oraș modern, cu viaţă de noapte, în care locuiesc atât musulmani cât și creștini. Aici poţi vedea zgârie nori, dar şi căsuţe mici, în formă pătrată, poţi vedea maşini luxoase dar şi unele care pare că se dezintegrează, poţi să te întâlneşti cu prinţi, dar şi cu cerşetori, într-un miraj al contrastelor care te fascinează.

Mirajul locurilor biblice din a doua Ţară Sfântă

Pe teritoriul Iordaniei se găsesc, conform tradiţiei iudaice, o mulţime de urme de creştinătate şi dovezi biblice: locul unde Iacob a capturat îngerul lui Dumnezeu, locul unde Sfântul Ilie a fost luat la cer într-un car de foc, locul unde soţia lui Lot a fost transformată în stană de piatră după ce s-a întors şi a văzut cum Yahwe distrugea Sodoma şi Gomora sau muntele pe vârful căruia este îngropat profetul Aaron, fratele lui Moise. Deşi majoritatea ne gândim la Israel atunci când se rostesc cuvintele Ţara Sfântă, locurile biblice, mai ales cele descrise în Primul Testament, sunt nenumărate în Iordania.

Ţară arabă din sud-vestul Asiei, în trecut parte a Imperiului Otoman, până în 1918 şi tânăr regat independent abia din 1946, Iordania se află în deșertul stâncos din nordul Peninsulei Arabe, cu un teritoriu străvechi şi cu urmele multor civilizații care au trecut pe aici sau au rămas. Despărțită de Palestina antică prin râul Iordan, regiunea a jucat un rol important în istoria biblică şi joacă şi astăzi, pentru pacea lumii.

Numele său oficial este Regatul Haşemit al Iordaniei, rege fiind Abdallah al II-lea iar populaţia înregistrată a ţării este de 6,5 milioane de oameni dar, în prezent, locuiesc aici un număr dublu de persoane, cca 11,5 milioane de oameni, mulţi fiind refugiaţi din Siria, Irak, Egipt, Liban, pe fondul războaielor din ultima vreme.

Este una dintre cele mai liberale țări din punct de vedere politic din lumea arabă și, deși este părtașă la problemele care afectează regiunea, îşi menţine neutralitatea, precum şi securitatea celor care ajung aici. Ba mai mult, parcă purtând un nume predestinat, capitala Amman înseamnă „linişte şi pace“. Moneda de aici este dinarul iordanian, care este mult mai puternică decât euro sau dolarul. Cursul oficial, în aceste zile, este de 1,45 -1,47 dolari americani. Intrarea în Iordania, la fel ca şi în Israel, se face pe bază de paşaport şi viză care se obţine la graniţe.

„Iordania este mărginită la nord de Siria, la est de Irak, la sud-est și la sud de Arabia Saudită, iar la vest de Israel și Cisiordania, dar cu toate acestea este o ţară foarte sigură”, ne explică Geta, ghidul nostru, de origine română, aflată în Iordania de peste 30 de ani, cea care ne-a preluat odată cu trecerea frontierei dinspre Israel. Majoritatea populației este musulmană sunnită, iar restul  este formată din creștini, dintre care două treimi aparțin Bisericii Ortodoxe Grecești.

Majoritatea covârșitoare a populației din Iordania este formată din arabi, în principal iordanieni și palestinieni, precum şi o minoritate semnificativă de beduini, care au fost de departe cel mai mare grup autohton înainte de afluxul de palestinieni. Aproape toți locuitorii vorbesc araba, limba oficială a țării.

Izvorul lui Moise, vechi de peste 3000 de ani

Tot în Iordania, la sud, se află şi acum „Izvorul lui Moise“, din regiunea Wadi Musa care înseamnă „Valea lui Moise„, de unde civilizaţia nabateenilor a construit canale care transportau apă din aceste izvoare în orașul Petra. Conform prevederilor biblice, aici, acum mai bine de 3.200 de ani, profetul Moise a dat cu toiagul în piatră, de unde a tâşnit un izvor, menit să astâmpere setea poporului israelit, cel care tocmai fugise din captivitatea egipteană.

Am ajuns aici alături de cei preoţi însoţitori, Ovidiu Polexă din Sibiu şi Alin Albu din Braşov, după ce am trecut graniţa din Israel în Iordania, nerăbdători să vedem cu ochii noştri izvorul biblic, parcurgând un drum prin deşert, dar pe o şosea de bună calitate. Drumul nu era foarte circulat, chiar dacă obiectivul  este foarte aproape de Cetatea Petra, un pol de mare atracţie pentru turişti.

jurnal de pelerin, ziua a ii-a: moise, mirajul contrastelor din iordania, securitatea strictă şi pacea locurilor biblice
Drumul până la Izvorul lui Moise este asfaltat, el străbate deşertul printre stănci

Locul unde se afla „Izvorul lui Moise“ nu era acoperit, în vechime, dar pentru a se păstra în timp i-a fost construită o clădire cu o cupolă. Câteva ilustraţii, înrămate, montate pe pereţii clădirii din piatră, stau mărturie despre modul în care s-a construit, în vechime, acest izvor, când, se pare, că au apelat la magari, pentru a căra bucăţi din stâncă.

jurnal de pelerin, ziua a ii-a: moise, mirajul contrastelor din iordania, securitatea strictă şi pacea locurilor biblice
Construcţia care acoperă izvorul are expuse tablouri cu modul în care s-au adus pietrele, cu măgarii

Un loc de mare simplitate, înconjurat de stânci abrupte, care ar putea trece aproape neobservat pentru necunoscători. Inăuntru, am aflat multă răcoare, chiar dacă afară erau peste 30 de grade, la acele ore ale dimineţii.

jurnal de pelerin, ziua a ii-a: moise, mirajul contrastelor din iordania, securitatea strictă şi pacea locurilor biblice
„Izvorul lui Moise“, din regiunea Wadi Musa, Iordania, vechi de peste 3000 de ani

Apa este potabilă, dar nu este dovedit dacă are sau nu şi alte virtuţi. Izvorul, aşa cum l-am găsit noi, pare la fel de viu ca acum 3000 de ani, în ciuda intemperiilor vremurilor iar locul păstrează o anumită energie, care ne-a îndemnat la pace şi tăcere.

jurnal de pelerin, ziua a ii-a: moise, mirajul contrastelor din iordania, securitatea strictă şi pacea locurilor biblice
Locul exact de unde izvorăşte apa se află sub lespezile de piatră

Moise” în limba egipteană înseamnă „apă , iar naşterea sa, ca profet, a fost prevăzută de  un preot bătrân, care l-a numit pe Moise povățuitorul poporului israelitean.

El este legiuitorul care ne aduce tablele cu cele 10 porunci de la Dumnezeu, cele 10 legi din Biblie,  pe care Dumnezeu le-a dat poporului Israel la scurt timp după scoaterea lui din Egipt, şi pe care Moise l-a apărat, precum i s-a poruncit.

jurnal de pelerin, ziua a ii-a: moise, mirajul contrastelor din iordania, securitatea strictă şi pacea locurilor biblice
Pelerinii din grupul de la Sibiu, fascinaţi de apa din Izvorul lui Moise, împreună cu unul dintre preoţii ghizi

Poate deloc întâmplător, multe dintre minunile înfăptuite de Moise sunt legate de apă.

Una dintre acestea este cea potrivit căreia „Moise a luat pe fiii lui Israel de la Marea Roșie și i-a dus în pustiul Sur și au mers trei zile prin pustie și nu au aflat apă să bea. Și au mers la Mera și nu puteau să bea apă din Mera, că era amară; și poporul cârtea asupra lui Moise, zicând: „Ce vom bea?”. Și Moise a strigat către Domnul și Domnul i-a arătat lui un lemn pe care l-a băgat în apă și s-a îndulcit apa și au băut dintr-însa”, ne aminteşte preotul Alin Albu, preotul însoţitor din Braşov, la întoarcere, în autocar.

Legendele arată că  Moise a trecut la cele veşnice la 12o de ani şi este înmormântat pe Muntele Nebo, numit şi Moab, tot în Iordania, precum i-a prezis Dumnezeu, conform scrierilor biblice. Munte la care vom ajunge şi noi în următoarele zile şi despre care puteţi citi în jurnalul zilei a IV-a a pelerinajului.

Despre prima noastră zi de aventură în Israel, pe Muntele Tabor, loc în care se petrece una dintre cele 4 minuni anuale care au loc în Ţara Sfântă, poţi afla mai multe  aici , iar dacă vrei să afli despre cetatea Petra din Iordania, la care vom ajunge în ziua următoare, poţi citi aici

Pelerinajul se va încheia cu locul în care moaştele Sfântului Gheorghe sunt scăldate în mir

Sibienii interesaţi să descopere locurile din Ţara Sfântă pot să se  înscrie la următorul pelerinaj în Israel, organizat de Mitropolia Ardealului, din perioada  26 mai – 2 iunie, cost 900€ 8 zile/7 zile nopți şisă se adreseze Centrului de Pelerinaje Sfântul Mare Mucenic Oprea din Sibiu, str. Mitropoliei nr.36, Tel: 0767321520, persoană de contact preot Emil Oancea.

Ultima oră

Comentariul meu

Publică