Primarul municipiului Sibiu, Astrid Fodor, vorbește într-un interviu pe larg pentru Ora de Sibiu despre investițiile realizate în ultimii ani în Sibiu, care au dus la o creștere a nivelului de trai pentru toți locuitorii orașului. De la infrastructură la educație, la petrecerea timpului liber și la planurile de viitor, în interviul de mai jos.
Ora de Sibiu: Lucrările de infrastructură din Sibiu. Ați intervenit în majoritatea cartierelor în ultimii ani. Arterele dintre blocuri au fost și ele modernizate, la fel și spațiile verzi. Totuși mai sunt zone care nu arătă așa cum bănuiesc că și d-stră vă doriți. Dacă e să creionați Sibiul Frumos și Sibiul mai puțin frumos, unde credeți că e nevoie ca municipalitatea să investească în oraș și la ce capitole?
Astrid Fodor: În primul rând, trebuie să fim conștienți că vorbim de un spațiu dat, construit deja – și în acest spațiu trebuie să planificăm realist, dar creativ. Și asta am și făcut. Am pus la punct cartierele și zonele de blocuri, am asfaltat practic toate străzile de pământ, am construit un pod nou peste Cibin și l-am modernizat și extins pe cel de pe șoseaua Alba Iulia, am modernizat peste 60% din iluminatul public și multe alte lucrări de infrastructură. Dar acest tip de lucrări nu poți spune niciodată că le-ai încheiat. Mereu sunt necesare modernizări sau optimizări pentru o mai bună funcționalitate.
O problemă pe care vreau să o văd rezolvată, spre exemplu, este cea a platformelor de colectare a deșeurilor din zonele de blocuri. Cartierele arată bine acum. Am modernizat 16 cartiere și zone de blocuri în ultimii ani. Dar aceste platforme strică aspectul. Soluția? Am obținut finanțare europeană pentru amenajarea a 200 de insule ecologice digitalizate care se vor realiza în termen scurt. Astfel, vor putea arunca deșeuri aici doar locuitorii arondați la platforma respectivă, cu o cartelă personalizată. Poate așa reușim să păstrăm mai bine curățenia. Am încredere că sibienii vor ști, cu mici excepții, să păstreze rânduiala, cum spunem noi.
Ora de Sibiu: Cei din opoziție și mă refer aici la candidata la primărie din partea USR spune că Sibiul suferă la capitolul educație și că ar fi nevoie de școli noi în municipiu. Ba mai mult spune că în Sibiu nu s-a inaugurat nici o școală nouă în ultimii 20 de ani. Sunteți de acord cu această afirmație? Chiar suferă Sibiul din acest punct de vedere?
Astrid Fodor: Nu răspund unei afirmații pur politice care denaturează, dar o să răspund sibienilor – chiar dacă mulți știu, pentru că au văzut lucrările și rezultatele chiar la ei în cartier sau la școala copilului.
Abordarea mea, împreună cu echipa FDGR, a fost aceea de a extinde școlile existente, mărindu-le capacitatea prin construirea de noi săli de clasă, laboratoare și alte spații. Astfel, am satisfăcut cererea mare de la unele unități de învățământ foarte căutate cum este școala Nicolae Iorga, spre exemplu. În total, în ultimii ani am extins 6 școli și licee rezultând 77 săli de clasă noi și peste 1500 de locuri suplimentare. În vara aceasta mai finalizăm încă 6 săli de clasă la școala 12 din Piața Cluj, unde reabilităm un corp de clădire neutilizat până acum. Cred că această abordare, centrată pe extinderea școlilor și liceelor existente, este justificată pentru ca deservește mai multe zone ale orașului, dar și din punct de vedere economic – este mai eficient să construiești un corp pe lângă o școală deja existentă, conectată la toate utilitățile. Din acest motiv, dacă voi primi încrederea sibienilor pentru încă un mandat, doresc să continui cu acest program, etapizat, acolo unde spațiul disponibil permite.
Pe lângă extinderi, am construit creșe și grădinițe noi – și aici nevoia de locuri este mare. Am construit 2 creșe noi și am amenajat alte 2 creșe în spații existente, creând 275 de locuri noi pentru copii. Am oferit comunității și 2 grădinițe nou construite și am mansardat alte 2, rezultând încă 280 de locuri de locuri.
Am inițiat și 2 proiecte care au ca scop transformarea a 2 clădiri neutilizate în prezent în spații pentru educație. Mă refer în primul rând la ansamblul de clădiri istorice al fostului orfelinat Maria Tereza. Noile spații vor putea deveni o structură a școlii nr. 18 și vor oferi 26 de săli de clasă, 11 laboratoare și ateliere și 5 cabinete.
De asemenea, fostul Liceu CFR va deveni o nouă școală. Aceste ansamblu de clădiri a fost revendicat de fostul proprietar, după ani de zile de procese am reușit să-l obținem în proprietate iar acum putem să îi dăm o utilitate publică și să îl punem la dispoziția comunității. În cele 3 corpuri de clădire vor rezulta 21 de săli de clasă, 5 ateliere și 3 laboratoare, inclusiv 14 camere de cazare pentru internat.
Pentru ambele avem pregătite proiecte pe care le vom depune pentru accesarea de fonduri UE.
Ora de Sibiu: Serviciul de Urbanism, unul dintre cele mai solicitate și aglomerate, lucru pe undeva normal, pentru că Sibiul este o metropolă în dezvoltare continuă. Totuși sunt numeroase plângeri că acolo lucrurile merg greoi. Ce soluții aveți la îndemână și ce schimbări se impun pentru ca situația să se îndrepte?
Astrid Fodor: Această situație nu există doar în Sibiu, ci în toate municipiile reședință de județ dezvoltate, în care se construiește mult și deci, volumul de muncă pentru direcția specializată este foarte mare. Sibiul este un astfel de oraș, iar presiunea este foarte mare pe această Direcție a Primăriei. Se lucrează intens în acest departament, cu angajații existenți care, într-adevăr sunt foarte puțini, în ciuda zecilor de concursuri pe care le-am organizat. Din păcate, salariul în sistemul public nu este ofertant comparativ cu mediul privat și atunci nu vin candidați.
Actualul Arhitect Șef se va pensiona în câteva săptămâni. Concursul pentru ocuparea postului va fi intens mediatizat, inclusiv pe site-uri de specialitate și sper că se vor prezenta arhitecți competenți, creativi, dornici de muncă și care știu să își coordoneze echipa pentru a performa. Pentru că este mult de muncă la acest departament. După deblocarea posturilor, vom porni din nou concursurile și pentru posturile de execuție.
Ora de Sibiu: Proiectul Gușterland. În ce stadiu se află și ce urmează să fie făcut în perioada următoare?
Astrid Fodor: Avem deja semnat contractul pentru realizarea proiectului tehnic și execuția lucrărilor. De altfel, proiectul tehnic este finalizat și sper ca în cursul lunii iunie să emitem ordinul de începere a lucrărilor, după obținerea tuturor avizelor necesare. Complexul va fi un spațiu pentru toată familia. Sibienii, împreună cu care am denumit acest Complex, vor putea să facă sport, să facă plimbări pe jos sau cu bicicleta sau să se relaxeze în zonele generoase care vor fi amenajate pentru cei mari, dar și pentru cei mici. Subliniez că întregul proiect va fi amenajat cu respectarea și protejarea cadrului natural în care va fi creat. Vom crea aici o instalație de tip sanie de vară cu traseul de peste 1 km jumătate, un traseu pentru biciclete, dar și un traseu pietonal pentru plimbări, o pârtie de schi și tubing, tiroliene pentru adulți și pentru cei mici, spații de joacă. Pentru relaxare este prevăzută amenajarea unei terase panoramice și o zonă cu mese și bănci.
Vom depune acest proiect pentru obținerea finanțării europene nerambursabile.
Ora de Sibiu: Piețele din Sibiu. Știu că ați anunțat încă de anul trecut că piețele agro alimentare ale Sibiului vor intra într-un proces de modernizare. În ce stadiu mai sunt și care va fi prima piață în care lucrările vor începe?
Astrid Fodor: Piața Cibin va fi prima care va intra în modernizare, ca parte din proiectul mai amplu de construcție a unei parcări supraterane multietajate, ce va îngloba piața agro-alimentară. În prezent, proiectantul contractat în urma unui concurs de soluții lucrează la PUZCP, studiul de fezabilitate și proiectul tehnic. Este un mega proiect care va însemna schimbarea la față a întregii zone a pieței. Dacă luăm în considerare și PUZ-urile promovate de investitori privați pentru această zonă, o parte importantă din orașul de jos se va schimba radical.
Următoarea va fi Piața Vasile Aaron, și acesta parte din proiectul de construcție a unei parcări supraterane de mare capacitate. Planul Urbanistic Zonal este realizat și aprobat de Consiliul Local, iar studiul de fezabilitate este în lucru.
Aceste proiecte sunt importante pentru că vom moderniza piețele agroalimentare, dar și pentru că vom amenaja parcări de mare capacitate în zone aglomerate din cartiere. O a treia parcare mare, de data aceasta subterană, o vom amenaja în zona străzii Siretului, în spatele complexului Cireșica.
Ora de Sibiu: Ați eliberat zonele centrale de mașini, unele străzi devenind pietonale. Veți continua aceast proiect? Ați stabilit care sunt următoarele străzi ce vor deveni pietonale? Și tot legat de acest subiect, veți permite activități comerciale pe aceste artere pietonale? În sensul că vor apărea terase sezoniere pe acestea sau le veți lăsa pur și simplu pentru promenadă?
Astrid Fodor: Pe lângă Piața Mare și str. Bălcescu care erau deja pietonale, în ultimii ani am transformat în pietonal Piața Mică, Piața Huet, Papiu Ilarian, Arhivelor și Piața Schiller. Prin astfel de măsuri promovăm mersul pe jos ca mod de deplasare sustenabil, dar și protejăm centrul istoric. Totuși, trebuie să menținem centrul istoric funcțional pentru că este viu și este centrul activităților orașului. Prin urmare, nu mai prea sunt zone pe care le putem închide circulației auto fără să blocăm zone mai mari, mai ales că vorbim de străzi înguste, cu sensuri unice. Totuși, strada Piața Cibin este prevăzută a deveni pietonală, conform conceptului de amenajare a pieței agro-alimentare și amenajarea parcării supraterane.
Cât despre terase – acestea fac parte din farmecul orașului, sunt parte din imaginea Sibiului. Sibienii și turiștii le caută, dar și mie personal îmi plac. Așa că, în funcție de spațiul disponibil, asigurând circulația pietonală în bune condiții, aceste terase se vor putea extinde și în alte zone pietonale.
Ora de Sibiu: Transportul public. Tursib a beneficiat în ultimii ani de investiții ample. Se vede și în oraș ca să zic așa. Flota de autobuze a fost înnoită. A apărut și traseul verde. Totuși orașul se dezvoltă și pare că e nevoie de trasee noi în anumite zone sau de mai multe autobuze pe anumite trasee. Vor fi schimbări în acest sens la Tursib? Și încă o întrebare. Prețurile biletelor vor rămâne la fel? Pentru că la combustibili de exemplu, prețul carburanților a crescut față de acum 3-4 ani.
Astrid Fodor: Într-adevăr am investit mult în modernizarea transportului public pentru a-l transforma într-un mod de deplasare alternativă de încredere, care să fie atractiv pentru sibieni, determinându-i să mai lase mașina acasă. Am achiziționat 119 autobuze noi în ultimii ani și da, flota este practic înnoită în totalitate. În plus, am digitalizat sistemul de ticketing, de informare a călătorilor prin aplicația Sibiu Bus și gestionarea flotei.
Pentru a-l face și mai atractiv, vom extinde transportul public în zona metropolitană. Avem în curs procedurile de achiziție a 36 de autobuze de 12 și 10 metri. Din acestea, 16 vor reveni Municipiului Sibiu. Pentru a putea opera în această zonă extinsă, vom extinde și autobaza Tursib – contractul pentru proiectul tehnic și execuția lucrărilor a fost semnat de către societatea de transport.
Să sperăm că nu va fi nevoie să crească prețul biletelor pentru că ne dorim să încurajăm utilizarea transportului public de către sibieni. Oricum Primăria Sibiu subvenționează peste 75% din costurile operatorului Tursib. Deci cel puțin deocamdată nu se pune problema scumpirii călătoriei cu autobuzul. Totuși, și în acest domeniu depindem de legislația națională așa că sper că nu vor fi impuse anumite limitări raportate la subvenția pe care o acordă Primăria.
Ora de Sibiu: Zona Metropolitană. În ce stadiu mai este acest proiect? Mai este viabil? Se vorbea la un moment dat și de o rețea metropolitană de transport în comun. Aduce beneficii Sibiului un astfel de proiect?
Astrid Fodor: Apreciez colaborarea bună cu toți primarii din localitățile membre. Datorită acesteia am și înaintat cu proiectele. Împreună am lucrat foarte intens pentru constituirea și operaționalizarea ADI Transport Metropolitan. S-au realizat documentații complexe: strategia de dezvoltare a transportului public în zona metropolitană, studiul de oportunitate pentru delegarea transportului public în această zonă, contractul de delegare a serviciilor, caietul de sarcini și regulamentul serviciului de transport public. Toate au luat timp și au presupus o colaborare intensă între toți membri. Pe lângă aceasta, au fost stabilite de fiecare localitate stațiile și traseele de transport pentru a răspunde cât mai bine nevoilor cetățenilor, iar infrastructura pentru amenajarea stațiilor de îmbarcare/debarcare și amplasarea stațiilor de încărcare a autobuzelor electrice este în curs de execuție. În plus, spuneam mai devreme că avem procedurile în curs pentru achiziția autobuzelor – primele proceduri lansate au fost anulate, din păcate, din cauza ofertelor necorespunzătoare, dar le-am relansat și sper să avem oferte eligibile de această dată.
ADI Pol Dezvoltare Sibiu, denumirea asociației care gestionează zona metropolitană, este legal înființată, fiind alcătuită din 20 de unități administrativ-teritoriale. Poate funcționa și să promoveze proiecte de interes pentru UAT-urile membre. Această Asociație funcționează după altă legislație decât ADI Transport Metropolitan. Consiliul director este format din 5 primari, aleși prin vot, exceptând primarul reședinței de județ – municipiul Sibiu – care este membru de drept. Membrii Consiliului Director votează președintele al cărui mandat este de 1 an. Actualmente președinte este domnul Bucur Bogdan, primarul comunei Rășinari și apoi pe rând, fiecare primar, membru al Consiliului director, va ocupa această funcție. Cu siguranța, după ce trec și alegerile locale,ne vom concentra cu toții și asupra primelor proiecte.
Ora de Sibiu: Sport. Ați finalizat în 2022 cea mai importantă investiție pentru oraș: stadionul Municipal. Ați făcut și baza din zona târgului Obor. Totuși Sibiul ar avea nevoie de o sală polivalentă. Sala Transilvania e depășită și moral și fizic. Știm că cei de la ULBS vor să facă una, dar la Șelimbăr. Consiliul Județean spune că ar fi solicitat primăriei un teren în Câmpșor pentru o viitoare sală. Mai e de actualitate acest proiect? Vă gândiți să faceți o sală a orașului ca să spun așa?
Astrid Fodor: Pe lângă Stadionul Municipal împreună cu terenul secundar, Baza Sportivă Obor – pe care ne pregătim să o deschidem publicului, am creat și Complexul pentru sporturi nautice Lacul Binder și skate park-ul Obor. Urmează Complexul Gușterland și potecile velo și pietonale de pe Dealul Gușteriței și un Complex pentru natație pentru care am semnat deja contractul pentru elaborarea PUZ-ului. Aceasta pentru a menționa doar proiectele mari. Prin urmare, am investit și continuăm să investim în infrastructură pentru sport. La acestea se adaugă și finanțarea activității sportive pentru care anul acesta am alocat o sumă record – peste 12 milioane de lei.
Consiliul Județean ne-a solicitat într-adevăr un teren pentru construcția unei săli polivalente. Am fost deschiși inițiativei și am transmis Consiliului Județean că putem pune la dispoziție un teren în zona Câmpșor, dar bineînțeles în anumite condiții. Până în prezent, nu am mai primit corespondență de la Consiliul Județean pe această temă.
Ora de Sibiu: Sibiul cultural. Orașul nostru a câștigat o notorietate amplă datorită culturii. Practic FITS-ul, evenimentele culturale, festivalurile, etc, au făcut reclamă bună orașului, au adus turiști în urbe. Rămâne primăria consecventă acestei rețete de succes sau vor apărea schimbări și îmbunătățiri și în acest sector.
Astrid Fodor: În ceea ce mă privește pe mine și pe colegii din FDGR, cultura a fost, este și va fi un domeniu prioritar, fiind unul dintre vectorii de dezvoltare ai orașului și trebuie să continuăm dezvoltarea în acest domeniu. Cultura este una dintre cele mai bune cărți de vizită ale orașului și dă viață acestuia.
Vom continua să finanțăm instituțiile culturale din subordine, precum și evenimentele de pe Agenda dedicată. Propunem însă o altă abordare: ne vom îndrepta spre cele mari și medii, de calitate și bine organizate, care atrag sibienii și turiștii în număr mare. Bineînțeles că și cele mici, de nișă, nu trebuie excluse, dar ne vom asigura că finanțăm pe cele care aduc beneficii comunității și nu doar să bifează o activitate pe agenda unei instituții.
Ora de Sibiu:Sibiul pe verticală. Orașul s-a dezvoltat, iar lucrul acesta îl vedem cu ochiul liber. Este în dezbatere noul PUG, un PUG care era absolut necesar. Ați participat la dezbateri și am văzut că ați acordat atenție fiecărei opinii exprimată acolo. Cum vi se par propunerile venite? Sunt unele viabile și dacă da, îmi puteți spune vreuna care vi s-a părut bună?
Astrid Fodor: Unele propuneri au fost bune. Spre exemplu, creșterea regimului de înălțime a clădirilor în zonele unde nu creează disconfort celorlalți locuitori – cum ar fi, de exemplu, Calea Șurii Mici. Creșterea înălțimii înseamnă că amprenta la sol a construcțiilor va fi mai mică și deci va rămâne spațiu pentru zone verzi și alte amenajări necesare. O altă propunere bună a fost introducerea în intravilan a unor suprafețe de teren, bineînțeles cu unele condiționări.
Ambele propuneri și soluții vor duce la construcția unor cartiere noi, ceea ce va însemna o ofertă mai mare de locuințe și va crea condițiile pentru o scădere a prețurilor – asta în contextul unei economii care nu este marcată de inflație. Dar România a mai trecut prin astfel de perioade dificile, pe care le-a depășit cu bine.
În ceea ce privește ultima întrebare, e bine că s-au făcut propuneri de către cetățeni și factorii interesați pe marginea acestui document important pentru dezvoltarea Sibiului. M-am bucurat să văd implicare din partea comunității. Acum, că s-a încheiat perioada de consultare publică, elaboratorul PUG-lui împreună cu echipa proiectului din Primăriei vor analiza toate propunerile cu seriozitate. Ne dorim un document care să răspundă cât mai bine nevoilor Sibiului și sibienilor.
Ora de Sibiu: Tot la o dezbatere despre PUG ați adus în discuție o problemă care nu trebuie ignorată. Cea a acelor agenți economici care își desfășoară activitatea în zona centrală a Sibiului. Acei HORECAri ce au cafenele de nici 15 metri pătrați și au terase de 10 ori mai mari. Am observat că acest lucru v-a deranjat. Există vreo soluție pentru a repara astfel de anomalii la Sibiu?
Astrid Fodor: Mai întâi trebuie precizat că majoritatea firmelor dispun de spații corespunzătoare, unele generoase, alte mai mici, dar toate cu facilitățile necesare desfășurării unei activități de alimentație publică. Pentru acestea, plătesc chirii substanțiale sau le-au achiziționat cu sume impresionante.
Dar sunt și câțiva operatori economici care închiriază un spațiu de câțiva metri pătrați, în curțile interioare ale imobilelor, cu singurul scop de a putea ocupa domeniul public cu terase mari, plătind o taxă foarte mică. Consider că dimensiunea terasei ar trebui să fie într-o relație de proporționalitate cu interiorul localului. Aici nu mă refer la micile ceainării și cafenele din curțile imobilelor, cochete și intime, care au farmecul lor aparte, ci la cei care speculează prevederile Regulamentului de ocupare a domeniului public cu terase sau anumite facilități acordate de Primărie în perioada pandemiei, care, apropo, au fost menținute și ulterior pentru a încuraja industria HoReCa. Acești agenți economici folosesc mici tertipuri strict în scopul profitului, fără a avea în vedere oferirea unor servicii de calitate clienților.
Soluția o vom găsi în noul Regulament pentru care se documentează în prezent serviciul de resort, iar la elaborarea lui vom colabora îndeaproape cu industria ospitalieră și cu cine va fi necesar pentru a ajunge la cel mai bun format.
Ora de Sibiu: Vă place cum arată arhitectural toate terasele din zona centrală? Știu că există un regulament bine stabilit, dar vor fi făcute modificări la acesta?
Astrid Fodor: Nu toate îmi plac. Dar sunt unele dintre ele arată chiar foarte bine ca amenajare. Este adevărat că modul de amenajare al teraselor s-a schimbat în ultima perioadă ca urmare a schimbării climei – plouă mult, sunt vânturi puternice, iar umbrelele nu mai asigură confortul necesar clienților. Așa că s-au luat măsuri practice, care să asigure prezența pe domeniul public a îndrăgitelor terase., indiferent de starea vremii sau anotimp.
Ora de Sibiu: Sănătatea e un domeniu în care ați făcut investiții. Aveți câteva spitale în subordine și de curând ați primit în custodie și spitalul CF din Sibiu. Este nevoie de investiții acolo? Ați făcut o evaluare?
Astrid Fodor: În prezent avem în subordine doar Spitalul Clinic de Pediatrie și am investit mult în acesta în ultimii ani, astfel că Spitalul arată foarte bine acum, este funcțional și bine dotat. Am extins unitatea de primiri urgențe ca spațiu și am dotat-o cu aparaturi noi. Am extins și ambulatoriile, dotându-le și pe acestea cu echipamente de ultimă generație. Urmează digitalizarea Spitalului, iar în acest sens am inițiat deja un proiect pentru care am obținut finanțarea europeană. Toate acestea s-au realizat printr-o colaborare foarte bună cu Spitalul, care are un management performant și neconflictual.
În ceea ce privește Spitalul C.F., am primit decizia Comisiei constituite la nivelului Ministerului Transporturilor. Solicitarea noastră de preluare a Spitalului a întrunit punctajul necesar. Așteptăm încă hotărârea de Guvern pentru transmiterea efectivă a acestuia în administrarea noastră și pentru stabilirea condițiilor de preluare-predare. Avem în vedere transformarea acestuia în Spital Municipal, dar trebuie să așteptăm emiterea acestei hotărâri pentru a vedea dacă este permis acest pas. După preluare vom evalua și ce investiții sunt necesare, dar știu că Spitalul a inițiat deja anumite proiecte. Am avut mai multe discuții în acest sens și cu managerul Spitalului – doamna Ștefania Șerban – și mi se pare deschisă și implicată. Cred că o să colaborăm foarte eficient.
Ora de Sibiu: Dacă tot vorbim de sănătate, știu că nu este un proiect al primăriei, dar aș vrea să vă întreb ce părere aveți de proiectul noului spital județean al Sibiului? Cum priviți dumneavoastră acest proiect și credeți că este fezabil și realizabil în forma pe care CJ Sibiu vrea să îl facă? Mulți specialiști spun că investiția este uriașă și că nu s-ar putea face vreodată…
Astrid Fodor: Când te bazezi exclusiv pe banii din alte surse, este în general foarte dificil să realizezi un proiect în ritmul pe care ți-l dorești. Au fost prezente la Sibiu personalități politice de rang înalt, care au promis că Spitalul va fi finanțat în integralitate. S-a dovedit că de la promisiuni politice până la finanțare e cale lungă. Dar, după cum am mai declarat, Primăria a fost și este deschisă să colaboreze pentru că este un obiectiv important pentru sibieni. Până una-alta, noi ne concentrăm pe spitalele pe care le avem în administrare: Spitalul Clinic de Pediatrie și, după preluare, Spitalul C.F.
Ora de Sibiu: În actualul mandat FDGR și PNL au avut în premieră o colaborare în Consiliul Local. Cum a fost din punctul dumneavoastră de vedere aceasta? A fost PNL un partener corect și de încredere sau va mai trădat pe ici pe colo? Aveți ceva să le reproșați celor din PNL?
Astrid Fodor: Am colaborat și sunt pregătită să colaborez cu toate partidele reprezentate în Consiliul Local, dacă servește interesele Sibiului și sibienilor. Colaborarea cu PNL este una mai veche, nu doar din acest mandat și a fost una bună.
Ora de Sibiu: Ați fi dispusă la o nouă colaborare de acest gen și pe viitor sau ușa este deschisă și pentru alți parteneri de coaliție în Consiliul Local?
Astrid Fodor: Sunt mereu deschisă spre colaborare, dacă servește într-adevăr intereselor comunității. Nu sunt deschisă la propuneri care servesc unor grupuri de interese sau doar câtorva persoane.
Ora de Sibiu: Cum a fost colaborarea cu opoziția în actualul mandat? Și mă refer aici la în special la cei din USR. Sunt o opoziție constructivă sau se întâmplă și la Sibiu ca în alte părți, respectiv sunt Gică contra la orice.
Astrid Fodor: În nici un caz nu aș putea include USR în categoria “Gică contra”. În majoritatea cazurilor am colaborat corect cu consilierii USR pentru că noi toți, indiferent de culoarea politică suntem aici pentru a deservi comunitatea. Și colaborarea cu PSD a fost una foarte civilizată.
Ora de Sibiu: Într-un interviu acordat pentru Ora de Sibiu, președintele PNL municipiul Sibiu, Adrian Bibu, a afirmat că i s-ar fi cuvenit postul de viceprimar, dar că dumneavoastră v-ați opus. Este adevărat? Mai mult acesta a afirmat că el este ”vioara întâi” și că primarul Astrid Fodor, nu știe să cânte cu vioara 1. Cum ați cataloga această afirmație?
Astrid Fodor: Dacă tot vorbim în termeni muzicali – îmi pare rău, dar nu cânt la nici un instrument muzical, mai exact nici “cu” vioara 1, nici “cu” vioara 2 și nici cu alte viori. Nu cânt nici după note, spre deosebire de alții. În schimb, ascult cu mare atenție corul celor mulți, al comunității, și mă ghidez după sunetele pe care ei le transmit, pentru a răspunde cât mai în sincron.
Ora de Sibiu:Aș vrea să vă întreb ceva la modul cel mai sincer și e o întrebare pe care am adresat-o și celorlați potențiali candidați. Pe absolut toți i-am întrebat de ce ar trebui să îi voteze pe ei sibienii și nu pe Astrid Fodor? Vă întreb și pe dumneavoastră de ce ar trebui sibienii să voteze cu Astrid Fodor și nu un alt candidat?
Astrid Fodor: În primul rând pentru experiența acumulată în 16 ani de administrația locală și mai ales pentru că am confirmat prin rezultate capacitatea pe care o am: proiectele realizate pentru Sibiu. Pentru fapte, nu pentru vorbe și promisiuni. Eu nu am promis nimic care să nu îl fi realizat, decât dacă nu a ținut de mine sau de Primărie. Vă și dau un exemplu, ca să fiu concretă: mi-am dorit să realizăm spațiul pentru evenimente culturale din Pădurea Dumbrava, la fostul depozit militar. Dar, prin act normativ, zona a fost definită ca arie naturală protejată și deci proiectul a fost blocat. Dar nu am renunțat, ci facem demersuri pe lângă ministere pentru încadrarea corectă a zonei, mai relaxată, care să protejeze aria naturală, dar să ne permită amenajări de acest tip.
În egală măsură, pentru că sunt o persoană care lucrează strategic, cu viziune în implementarea proiectelor. Am pus mare accent pe implementarea Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană și mereu o am prezentă în momentul în care planific proiectele, pentru că îmi oferă privirea de ansamblu și creează coerență și coeziune în implementarea acestora.
Faptul că iubesc Sibiul și iubesc oamenii de aici, fiind legată personal de acest oraș în care m-am născut, mi-am format o familie și mi-am crescut copii, este de asemenea important. Sunt o persoană caracterizată în primul rând prin decență și prin principiile de viață solide, pe care le respect.
Ora de Sibiu: Nu vă întreb pe cine vedeți ca și principal contracandidat, dar vreau să vă întreb însă cum vedeți campania electorală? Va fi una curată sau vă așteptați și la atacuri mai nepotrivite ca să zic așa?
Astrid Fodor: Campania mea va fi un curată, axată pe proiectele concrete pe care le propun pentru oraș. Ceilalți candidați vor proceda fiecare după conștiința și etica pe care o au. Din ceea ce văd până acum, va fi o campanie cu atacuri, unele dintre ele nici măcar directe, ci prin alți interpuși. Lupul își schimbă părul, dar năravul ba. Probabil că aceste persoane nu au proiecte – altfel nu văd de ce nu se concentrează pe acestea în loc să ducă o campanie negativă, cu dezinformări despre contracandidați, despre munca și proiectele lor.
Ora de Sibiu: Care a fost cea mai mare realizare de până acum a primarului Astrid Fodor? Aveți sau ați avut un proiect de suflet, ca să zic așa?
Astrid Fodor: În toate proiectele m-am implicat și au fost importante pentru mine pentru că au avut un impact semnificativ pentru cei care trăiesc și muncesc în Sibiu. De la modernizarea cartierelor, a infrastructurii și până la obiectivele pentru sport și timp liber, toate au fost pentru sibieni și deci, au fost importante pentru mine. Nu e bucurie mai mare decât să vezi cetățenii mulțumiți – și am primit multe mesaje în acest sens, mai ales când merg în teren. Da, merg și în teren – dar nu fac din asta un mare eveniment public, ca alții. Prefer să merg pe șantiere seara, când activitatea s-a încheiat, ca să văd totul în liniște.
Cu toate acestea, aș putea spune că Stadionul Municipal este un proiect de suflet pentru că știu că va rămâne Sibiului pentru mulți ani de aici înainte, ca utilitate, dar și ca unul dintre simbolurile orașului.
Ora de Sibiu: Cum vedeți Sibiul viitoarelor generații, Sibiul de peste 30 de ani?
Astrid Fodor: Văd un Sibiu care nu s-a dezvoltat doar pe trenduri, ci adaptat caracterului său de oraș istoric, cultural, turistic. Un Sibiu puternic, cu o economie locală dezvoltată, care să ofere prosperitate comunității. Văd un Sibiu care își păstrează caracterul de oraș cultural de top. Dar mai ales, văd un oraș în care locuitorilor să le placă să locuiască.
Ora de Sibiu: În țările vest europene comunitățile au așa zisele Centre de zi pentru persoane vârstnice, în care oamenii merg pentru socializare. Se știe ca socializarea crește speranța de viață și contribuie la o stare psihică pozitivă. Ce a facut Primăria și ce planuri avețti pentru persoanele vârstnice, țtiut fiind faptul că încep sa iasă la pensie generațiile decrețeilor…
Astrid Fodor: Anul trecut am deschis două centre dedicate comunității, unul în cartierul Lazaret și unul în Gușterița,. Acestea sunt intens utilizate, cel din Lazaret de către seniori și copii, care desfășoară multe activități comune. Tot pentru seniori, am modernizat centrul de zi de pe str. A. Șaguna. Acestea pe lângă serviciile de suport pe care Direcția Asistență Socială le prestează zilnic. Centrul comunitar din Gusterița este destinat cazurilor sociale, copiilor și familiilor lor. Consider ca sunt necesare astfel de centre și în alte cartiere, dar trebuie identificate spații adecvate sau inițiate parteneriate cu fundații sau asociații de profil, care doresc sa se implice.
Tot legat de infrastructură pentru seniori, am inițiat un proiect pentru construcția unui Complex de servicii pentru vârstnici în zona Lacului Binder. Acum e în lucru PUZ-ul care va cuprinde o zonă de locuințe pentru vârstnicii independenți, un sector de locuințe și servicii pentru aproximativ 100 de vârstnici dependenți și semi dependenți, în care să primească asistență medicală și să facă ergoterapie, recuperare și activități social culturale.
Ora de Sibiu: Pentru ce credeți ca își vor aminti sibienii peste 30 de ani de primarul Astrid Fodor?
Astrid Fodor: Pentru marile proiecte pe care le-am realizat sau le-am inițiat precum Stadionul Municipal, amenajarea malurilor Cibinului, parcul Belvedere, Complexul Gușterland. Restul, precum modernizarea străzilor de pământ sau a cartierelor, deși importante, vor fi uitate pentru că vor intra în normalitatea vieții orașului.
