Din începutul anului 2024, datele privind insolvențele comunicate de Registrul Comerțului au fost adesea menționate în mediul public fără a se oferi o perspectivă cuprinzătoare. Pe măsură ce trecutul intervențiilor statului din 2020 pentru atenuarea impactului pandemiei se estompa, numărul falimentelor a început să crească din nou rapid. Crizele inflației și ale energiei au șters în mare măsură efectele măsurilor de sprijin ale statului, iar în România, sectorul construcțiilor resimte cel mai puternic aceste șocuri, cu un număr exploziv de insolvențe în comparație cu anul 2019, scrie portalul de știri Ziare.com
La finalul anului 2022, în România, numărul firmelor care nu și-au putut acoperi datoriile a depășit nivelul dinaintea pandemiei. Analiza efectuată de Ziare.com asupra evoluției insolvențelor firmelor și persoanelor fizice autorizate în ultimii cinci ani arată o imagine clară în graficele și textul prezentat mai jos.
Există divergențe în rândul analiștilor și economiștilor în ceea ce privește definiția unei recesiuni economice. În SUA, termenul se referă la o „scădere semnificativă a activității economice”, în timp ce în Marea Britanie, recesiunea este definită ca două trimestre consecutive de scădere economică, conform Biroului Național de Statistică. Mai mult, deși criza din 2008-2009 a fost marcată de falimente, natura sa financiară-bancară a generat un efect de domino care a pornit de la vârf. O analiză postată după Marea Recesiune, care s-a concentrat pe firmele din Statele Unite, nu a găsit o relație sistemică între crizele de insolvență și recesiuni. Cu toate acestea, autorii observă că perioadele de greutate economică majoră, cum ar fi cele din anii ’30 și 2008, sunt asociate cu probleme semnificative de solvabilitate.
Datele publicate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) nu oferă detalii suficiente pentru a evalua în mod precis câți profesioniști au intrat în insolvență sau cum au evoluat situația lor economică. O analiză economică realizată în aprilie 2023 de către banca franceză BNP Paribas subliniază că retragerea măsurilor de sprijin economic pentru sectorul privat după primul an de pandemie a condus la o creștere generală a insolvențelor, evidențiind în același timp impactul mai mare al măsurilor antiinflaționiste asupra comerțului și construcțiilor.
Situația insolvențelor în șase mari domenii
Deși datele de la ONRC nu sunt suficient de granulare pentru a arăta exact câți profesioniști au intrat în insolvență sau cum a evoluat poziția lor economică, ele oferă totuși o imagine generală a afacerilor care sunt mai susceptibile să acumuleze datorii, în contextul declinului bursei mondiale din 2020, a inflației galopante și a crizei energetice care a început în aceeași perioadă. Conform unei prognoze realizate în toamna anului 2023 de o companie de asigurări pentru anul următor, cea mai mare creștere a insolvențelor era anticipată în Statele Unite (33%), ceea ce ar alimenta creșterea la nivel global. În schimb, previziunea pentru Europa indica o creștere de aproximativ 10%, mai moderată decât în anii precedenți.
În primele trei luni ale anului 2024, cele mai multe insolvențe au fost înregistrate în sectorul comerțului, în special la profesioniștii din vânzarea en-gros și en-detail, precum și la firmele specializate în reparații auto și moto. Aproximativ 500 de companii și PFA-uri din acest domeniu au avut datorii prea mari în primul trimestru al anului. Numărul anual al firmelor incapabile de a-și achita datoriile în această sferă economică era, la sfârșitul anului 2023, de aproape 1.800, sub nivelul din 2019, când se înregistrau aproximativ 2.000 de entități.