Un studiu recent a demonstrat că există o legătură strânsă între starea de tristețe și plăcere. Cercetarea a adus în atenție faptul că efectele ritmului lent al melodiilor de inimă albastră, spre deosebire de efectele melodiilor tonice și cu mesaj pozitiv, pot induce mai repede o relaxare a creierului. Potrivit HotNews.ro, concluziile arată că starea de bine pe care oamenii o resimt atunci când ascultă muzică tristă se datorează, de fapt, unui cumul de factori. Printre cei esențiali se numără nostalgia și empatia.
Studiul s-a desfășurat cu implicarea a 50 de studenți la Muzică și a motivat, prin concluziile obținute, de ce se simt oamenii bine când ascultă melodii triste. Când au fost chestionați despre preferințele lor muzicale, 82% dintre respondenți au explicat că muzica tristă le dă un sentiment de bine.
Explicația găsită de autorul studiului, Emery Schubert, constă în faptul că experimentarea unei game largi de emoții, într-un mediu relativ sigur, îi ajută pe oameni să gestioneze mai bine situațiile pe care le întâmpină în viața reală. Cu alte cuvinte, ascultătorii pieselor triste au ocazia să reflecteze la faptul că întodeauna e loc și de mai rău, și că orice ar fi viața își urmeză cursul ei firesc. Paradoxul emoțional al muzicii implică, însă, și alți factori determinanți.
Ritmurile pieselor lente induc relaxarea, la nivelul creierului
După cum știm, ritmurile pieselor cu mesaj trist au un tempo mai lent. Aceste caracteristici sonore pot contribui la reducerea tensiunii arteriale și a ritmului cardiac, la relaxarea mușchilor și la scăderea nivelurilor de cortizol din organism.
Alte cercetări recente au arătat că în topul preferințelor muzicale ale persoanelor diagnosticate cu depresie se regăsesc piesele triste. Studiul a fost publicat în iunie, 2020, într-o revistă de profil și a demonstrat că această muzică este asociată cu o stare de relaxare profundă.
Un alt experiment din 2017 a scos la iveală efecte similiare. Peste 400 de persoane care sufereau de depresie și-au îmbunătățit performanțele cu ajutorul terapiei prin muzică. Muzica tristă, alături de medicamentele și consiliere, a contribuit la o mai bună gestionare a simptomelor depresive și la îmbunătățirea stării subiecților.
Mesajul nostalgic generează sentimente de împlinire
Muzica tristă poate declanșa o nostalgie puternică. Rememorarea momentelor importante poate avea un efect profund asupra stării de spirit, generând sentimente de satisfacție și recunoștință pentru ceea ce oamenii au trăit frumos în viețile lor. În același timp, reflectarea asupra trecutului consolidează ideea de continuitate, îmbunătățind starea de spirit. Studiile au demostrat că nostalgia ne ajută să descoperim sensul profund al vieții prin intermediul conexiunilor sociale și a continuității sinelui.
Nostalgia ne mai poate ajuta, totodată, să facem față incertitudinilor vieții. Gândurile legate de momente mai fericite nu doar că oferă alinare în prezent, ci inspiră și motivează pentru viitor.
Starea de nostalgie activează aceleași mecanisme cerebrale care ne permit să ne întoarcem în trecut și să facem, totodată, scenarii pentru viitor. Sub efectul nostalgiei, studiile de imagistică cerebrală au indicat o activitate crescută în hipocampus, o zonă a creierului esențială atât pentru amintirea trecutului, cât și pentru proiectarea viitorului.
Piesele triste favorizează crearea conexiunilor
Ascultarea muzicii triste generează un sentiment de „comuniune emoțională”, în care împărtășim sentimentele de tristețe cu interpretul sau compozitorul. Această experiență poate acționa ca o formă de contact virtual, ajutând ascultătorul să se simtă acceptat, înțeles și mai puțin singur.
De asemenea, ascultarea melodiilor triste ne permite să ne conectăm cu propriile noastre emoții și să reflectăm asupra experiențelor noastre, în scopul reglării stării de spiri.
Muzica tristă contribuie la eliberarea prolactinei
Muzica tristă este asociată cu efectele prolactinei, un hormon cunoscut pentru rolul său în stimularea lactației. În același timp, prolactina poate influența dispozițiile emoționale și psihologice. Unele studii au sugerat că nivelurile ridicate de prolactină pot fi asociate cu o senzație generală de relaxare și calm, deoarece acest hormon contribuie la eliberarea altor substanțe chimice din creier, cum ar fi dopamina și serotonina.
Prolactina poate juca un rol semnificativ în modul în care percepem și gestionăm stresul. Nivelurile crescute de prolactină nu contribuie doar la reducerea stresului, ci și la atenuarea durerii.
Preferințele muzicale vorbesc și despre gradul de empatie al ascultărilor
Studiul a demonstrat că persoanele care preferă muzica tristă pot fi capabile de empatie. Aceștia au o mare capacitate de a percepe ce simt ceilalți. Acest model de empatie poate fi relevant și în alte situații, nu doar în cazul muzicii triste, arătând de pildă de ce oamenii se simt atrași de reprezentări sau portretizări tragice.
