Petra Rada Constantinov este o actriță independentă care a decis că soarta sa îi aparține și a hotărât să zâmbească cu puterea celui care crede în drumul său cu orice preț. Într-un domeniu în care ai sau nu ai loc să joci, ai sau nu ai loc să faci ceva creativ pornind din interiorul tău, ai sau nu ai loc să te exprimi așa cum ți-ai dori, ai sau nu ai loc să devii vizibil prin arta ta, Rada și-a construit un spațiu în care să poată să își vadă visul împlinit.
Rada a absolvit cursurile de licență și masterat la specializarea Arta Actorului în cadrul Universitateății „Lucian Blaga” din Sibiu. Artista spune că încă își caută locul în viață. A pornit din Râmnicu Vâlcea cu dorința de a face teatru, această pasiune fiindu-i transmisă din familie întrucât atât bunicii cât și tatăl său au fost actori, iar acest „microb” se pare că și-a făcut drum în cea de-a treia generație a familiei Constantinov. A fost susținută de familie și prieteni, dar a și întâmpinat obstacole în calea sa. În ciuda acestora, a învățat să nu renunțe la visele sale.
„Sunt Petra Rada Constantinov, un om simplu, actor independent, care încearcă să își găsească locul în vâltoarea cotidiană. Am plecat de la Râmnicu Vâlcea din dorința de a face teatru. Bunicii au fost actori, tata e actor… se pare că s-a transmis această dragoste, pasiune pentru teatru. Am terminat facultatea și masterul la Sibiu, specializarea artele spectacolului. Sunt o visătoare, idealistă (uneori), dar mă pot așeza și cu picioarele pe pământ când este cazul. Sunt un om care a fost susținut din toate punctele de vedere de către familie și prieteni, dar care a primit și lovituri de grație și a fost doborât. Am învățat din experiențele avute să nu renunț. Este clișeic acest îndemn… nu renunța niciodată la visele tale, dar este atât de adevărat. Pentru că ele pot deveni realitate. Da! Prin muncă, dedicare, ambiție, curaj”, a spus actrița.
Actrița a lansat un proiect cultural în Sibiu, numit Coolturada, care încă se află la început și are nevoie de sprijin pentru a se dezvolta. Ideea din spatele acestui spațiu cultural a pornit din dorința sa de a-și găsi libertatea și de a aduna oameni hotărâți să-și urmeze visurile. Rada este ferm convinsă că arta are puterea de a uni oamenii și de a crea legături între generații, mai ales într-o perioadă în care este crucial să ne conectăm mai profund și să ne exprimăm creativitatea.
„Am deschis un spațiu la Sibiu -Coolturada- care este, încă, în faza de embrion, aș putea spune. Are nevoie de oameni care să îl ajute să „iasă în lume”, să deschidă ochii și să zâmbească. Mai apoi să îl învețe să meargă, să rostească primul cuvânt… și tot așa. Cu răbadare. Ideea s-a născut din dorința (de mult purtată cu mine, fără să-mi dau seama) de a-mi crea propria libertate și de aduna oameni care cred cu tărie în visurile lor. Fie că sunt actori independenți, artiști plastici, istorici, etc, cred că arta poate să unească și să creeze punți între generații, mai ales acum, când se simte din ce în ce mai mult nevoia de a ne pune pe pauză”, a mai detaliat artista.
Primul experiment de gândire de la Coolturada. ZGOMOT.
Coolturada a marcat debutul primei reprezentații artistice în spațiul său recent inaugurat, oferind o experiență memorabilă, încărcată de emoții intense și fundamentată în istorie și realitate. Numit „ZGOMOT”, această expoziție interactivă sau performance sau „Experiment de Gândire” s-a desfășurat miercuri 17 aprilie, fiind primul eveniment dintr-o serie planificată să aibă loc la sediul micului Hub cultural din Sibiu. Conceptul a fost gândit de Rada Constantinov și Georgi Georgiev.
Scenariul evenimentului a abordat tema interferenței și perturbării, din dublă perspectivă. Într-o epocă caracterizată zgomotul constant al informației, în care activitățile noastre sunt adesea umbrite de distragere, evenimentul a adus în discuție importanța timpului și fragilitatea prezenței noastre în propriile vieți. Această perspectivă a fost pusă în oglindă cu o perioadă marcantă din istoria românilor, și anume epoca nu de mult apusă a Comunismului. În acel timp, exista un fenomen care se traduce prin „radio jamming”, în limba română bruiaj radio. În acea perioadă, guvernele totalitare erau mereu „pe frecvență”, chiar și atunci când oamenii ascultau Europa Liberă în intimitatea spațiului lor personal. Adesea, comuniștii puneau în aplicare tactici tehnice de interferență, de bruiaj asupra posturilor de radio, pentru a împiedica ascultătorii să mai primească transmisiile.
„Pe Georgi și pe Ioana îi cunosc de când au adus-o pe Eca, fata lor, la grădiniță, eu lucrând acolo. (n.r. Grădinița Fram) Doi oameni desprinși, parcă dintr-o poveste frumoasă, departe de tumultul acestor vremuri. La fel și copiii lor. Eca și Matei. M-am lipit de suflete lor și nu le-am mai dat drumul. Îmi părea că ne-am mai întâlnit cândva, undeva, în alte timpuri. Colaborarea cu Georgi a fost una naturală, nici nu îmi dau seama când a luat naștere. Totul a pornit de la ideea lui de a încerca să le ofere tinerilor o altă viziune în ceea ce privește modul de a vedea/înțelege istoria, și nu numai. De acolo, a răsărit și seria de ateliere Experimente de gândire. Întâlnirea de zilele trecute -ZGOMOT- prima din această serie, a fost o paralelă între bruiajul informației din trecut și cel de astăzi”, a mai spus Rada.
Instalația performativă a fost realizată pe baza documentării realizate de Georgi Georgiev, doctorand în istorie comparată la Universitatea Central Europeană din Budapesta (CEU). A avut o experiență ca Visiting Postdoctoral Fellow la Institutul Max Planck pentru Istoria Științelor, Grupul de Cercetare Epistemes of Modern Acoustics în perioada Octombrie-Noiembrie 2018 și a finalizat Masteratul în istoria Europei Centrale la CEU. Cercetarea lui Georgi se concentrează pe metodele de colectare de informații din timpul Războiului Rece, cu un accent deosebit pe colectarea informațiilor audio și zgomotul ca obiect de cercetare, intersectând știința, tehnologia și politica.
„Este o instalație teatrală construită din artefacte, dosare vechi din arhivele orașului, colecționate de comunitatea locală din Sibiu. Împreună cu Rada Constantinov am organizat acest eveniment. Este o instalație care folosește limba istoriei și a teatrului. Este ca un labirint, un spațiu alternativ pentru un eveniment teatral. Spectatorul intră în spațiu și trăiește experiența instalației-performance, iar apoi vom avea o discuție cu publicul”, a explicat pentru Ora de Sibiu Georgi Georgiev, istoric și creatorul seriei „Experimente de gândire”.
„Tema principală este despre supraîncărcarea informațională, starea în care ești copleșit de informația din mediul online. Vom face o paralelă cu trecutul, subiect ce face parte din documentația mea și tratează <>, în română tradus ca bruiaj. E vorba despre perioada în care românii își amintesc cum posturile de radio Europa Liberă, spre exemplu, erau bruiate cu zgomote de fond. Regimul Comunist și-a dorit să <> vocea radioului și să îl facă de neascultat pentru cei din lumea liberă. Cu instalația noastră vom face o paralelă cu această suprasaturare informațională din prezent și bruiajul radio din trecut”, a mai spus Georgi.
„Intrerupem programul obișnuit pentru o știre de ultimă oră”
Expozița performativă a fost adresată unui singur spectator care a devenit musafir în spațiul creat de Georgi Georgiev și Rada Constantinov. Fiecare dintre cei 9 spectatori au urcat pe rând într-o mansardă de casă veche săsească pe pereții căreia sunt tapetate coli de ziare vechi, registre, documente din perioada comunistă, artefacte dintr-un vechi sediu de radio difuziune părăsit din sudul Bulgariei. Actrița interactionează cu fragmente din evenimente importante ce datează din perioada în care Nicolae Ceaușescu era președintele Republicii Socialiste România.
Ironic sau nu, Rada sărută imaginea președintelui, în mansarda ce parcă te sufocă și îți apasă tavanul de creștet. E loc, dar totuși te simți constrans, privit, judecat, fără oxigen, fără scăpare. Te strânge spațul, te strânge timpul. Te strâng urechile. Actrița adresează un monolog spus cu rapididatea pe care realitatea de azi o cere. Citit, spus, aruncat în față, conținut, tăvălit cu timpul care a pus biciul pe clipele atât de rar trăite din plin în prezentul nostru. În realitate, Rada servește o poezie semnată de Iv cel Naiv, poezie care la prima ascultare nu pare deloc a fi ceva gândit în afara contextului, pare că este o concluzie a ceea ce vezi, auzi, simți.
„Deschidem facebook-ul la fel de des ca tubul cu pilule antistres”
„călătorim pe internet
mai mult decât în concret
citim orwell doar ca să știm
ce și cum să greșim
furăm content de la vecini
încărcați de virtuale rușini
dormim puțin,
cât un suspin
ne trezim devreme
trăim între extreme
ne grăbim să ajungem ieri
nicăieri, cu adevărat nicaieri
facem selfie, nu introspecții
în loc de cuvinte, folosim interjecții
citim poezie
dar nu pe hârtie
deschidem facebook-ul la fel de des
ca tubul cu pilule antistres
consumăm știri false, arsenic modern
claxonam intens pe drumul către infern
de moș nicolae ne punem în ghete
ideea de a coloniza niște planete
violăm zilnic limba română
și o facem lejer, doar cu o mână
nu de noi ne e frică la toți
ci de noii noștri dușmani, de roboți
sîntem super-eroi
la a produce gunoi
iubim după program
seara ieșim pe instagram
și oh! cât ne mai mințim –
noi nu greșim, noi nu păcătuim.
Mai departe protagonista te invită să te așezi pe un scaun. Pe spătar sunt niște căști pe care trebuie să ți le așezi pe urechi. În căști se aud sunete bruiate care deranjează urechea, mintea, gândul. Actrița spune același monolog care de data asta surprinde esența conceptului. Ce auzi când nu poți să asculți? Ce înțelegi când nu recunoști cuvintele care iți sunt strigate în față? Și e gata. Nu ți-ai dat seama când a trecut. Dar mai departe aștepți în liniște ca fiecare spectator să treacă prin experiența sa. În acest timp reflectezi, îți amintești, îți pui gândurile în ordine.
La finalul celor 9 scurte reprezentații, istoricul bulgar Georgi Georgiev a moderat o discuție pe baza celor experimentate. Fiecare dintre participanți și-au expus opinia într-o discuție care s-a întins pe mai mult de o oră, și care părea că nu se va sfârși, subiectul tratat fiind unul care încă arde în noi, unul despre care încă simțim să vorbim
„Fiecare ne dorim să fim foarte speciali, să fim individuali. Prin ceea ce ai spus tu, tocmai îmi dădeam seama în câte pattern-uri mă regăsesc. Inclusiv faptul că mă uit pe Instagram, și m-am gândit: asta e despre mine și despre toți? Eu sunt ca toată lumea?”, a comentat una dintre participantele la discuție.
„Noi nu ne dăm seama că suntem prinși în vâltoarea asta și ar trebui se mai oprim puțin să respirăm”, a adăugat actrița.
Despre Comunism vorbim cu nostalgie sau victimizare
Discuția s-a centrat pe subiectul comunismului și impactul său în prezent, încercând să se înțeleagă ce cunoaște tânăra generație despre perioada care a marcat tinerețea părinților și a bunicilor lor. Georgi a remarcat că din ce în ce mai puține persoane au amintiri personale din perioada de adult dinaintea Revoluției. Acest lucru indică faptul că tinerii de azi își cunosc această istorie doar din relatări și povești transmise de generațiile anterioare. Georgi a anticipat o schimbare în modul în care aceste amintiri vor fi transmise, sugerând că în viitorul apropiat, poveștile despre perioada comunistă vor deveni parte integrantă a amintirilor celor care au trăit acele vremuri și le-au împărtășit mai departe. Această observație subliniază importanța transmiterii istoriei și modul în care aceasta influențează percepția și înțelegerea viitoarelor generații despre trecutul lor.
„E dificil pentru generația tânără să vorbească în zilele nostre cu persoane care au avut aceste experiențe adulți fiind, nu copii, deoarece nu există experiențe comune. Cred că asta ar putea deveni o problemă. Ar trebui să realizămala un moment dat că va deveni destul de vizibil că experiența personală începe să dispară și ne vom baza foarte mult pe povești, majoritatea venite din copilărie. În acest caz, nostalgia va caracteriza acele timpuri, de ce, pentru că nostalgia descrie perioada celor mai buni ani, cele mai bune amintiri din copilărie. Pentru istorici este important să spună povestea între două situații care se disting atunci când ne referim la Comunism: nostalgie și victimizare. Nostalgia definește extrema amintirilor provenite din copilărie, iar cealaltă extremă se referă la faptul că am fost niște victime. Am trăit sub un regim opresiv. Cred că pentru istorici este important să găsească o punte între aceste două extreme și găsească un numitor comun”, a adăugat istoricul.
Ateliere de pictură, teatru, istorie și stenografie
În spațiul construit de Rada Constantinov se întâmplă lucruri frumoase atât pentru artiști cât și pentru învățăcei. Micuța casă dedicată artei în toate formele ei devine un loc unde copii și adulți deopotrivă pot participa la ateliere diverse.
Ștefana Toda desfășoară la Coolturada atelierele de artă în care copiilor li se oferă spațiu pentru a experimenta, învăța și pentru a se dezvolta. Structurat pe 3 module, atelierul este conceput astfel încât să abordeze, într-o manieră ludică, interactivă, formele principale de artă vizuală. Copiii pot experimenta, ghidați, diferite tehnici de pictură, modelaj, desen, elemente de grafică și artă din materiale reciclate. Astfel, se urmărește dezvoltarea creativității, a explorării senzoriale, a motricității fine, precum și facilitarea interacțiunii sociale.
Atelierul de Teatru pentru copii cu vârste cuprinse între patru și opt ani este condus de Rada. În lumea agitată în care trăiesc, copiii au o oază de liniște la Coolturada, un loc unde pot opri agitația și se pot conecta cu imaginația lor. Aici, prin întâlniri și jocuri, ei învață să îmblânzească timpul, să creeze legături și să se descopere pe ei înșiși și pe ceilalți. Copiii își exercită creativitatea, empatia și toleranța, construind personaje și povești. Jucându-se împreună, își întăresc încrederea în ei și își dezvoltă abilitățile de comunicare și concentrare. Coolturada nu este doar un loc de joacă, ci un mediu în care copiii cresc și se dezvoltă într-un mod holistic, explorând diverse aspecte ale vieții și formând legături autentice.
Atelierul de istorie se adresează elevilor de liceu și studenților, ajutându-i să dezvolte abilități precum storytelling-ul și gândirea istorică. Cursurile, conduse de Georgi Georgiev, PhD, utilizează metode inovatoare pentru a învăța strategii utile în redactarea de eseuri și examene. Participanții lucrează în echipă pentru a crea concepte de piese de teatru și jocuri de societate bazate pe cercetarea istorică. Atelierul dezvoltă și alte abilități precum competențele cognitive și lingvistice, educația media și organizarea datelor în medii digitale. Prin discuții, jocuri și prezentări, studenții explorează evenimente și personalități istorice, descoperind relevanța lor în lumea contemporană.
Atelierul de stenografie se va desfășura vineri, 26 Aprilie 2024, la Coolturada sub îndrumarea Dacianei Codruța Frățilă. Workshop-ul oferă participanților oportunitatea de a scrie într-un sistem unic, astfel încât să fie „descifrați” doar atunci când ei aleg. Atelierul este adresat elevilor, studenților, profesorilor, jurnaliștilor și tuturor celor care apreciază creativitatea și dezvoltarea personală. Un eveniment ce promovează importanța timpului și terapia prin scris, folosind sistemul de scriere codificată Henri Sthal, folosit în România până în 1995. Participanții sunt invitați să descopere această tehnică de eliberare a gândurilor negative și stresului acumulat.
Urmăriți de aproape ce mai pune Rada la cale, pentru că lucrurile vor continua să se întâmple frumos la Coolturada.