Animalele domestice din gospodărie i-au dăruit omului resurse, cum ar fi hrană, vindecare, bucurie, companie şi chiar poveşti de viaţă. De multe ori, în prezenţa unui animal, poveştile se scriu singure, cu un fir narativ natural şi încărcat de sentimente. Aşa sunt şi cele care se petrec în muzeul în aer liber din Sibiu, unde raţele, gâştele, lebedele, iepurii, caii, vacile, porcii, oile, păsările sălbatice, pisicile şi chiar castorii vieţuiesc într-un firesc care încântă şi surprinde de fiecare dată vizitatorii care ajung la Muzeul Astra.
Gâştele şi raţele domestice din preajma unei gospodării aflate în cel mai mare muzeu în aer liber din Europa, întins pe o suprafață de peste 100 de hectare, cunoscut sub numele de Muzeul Civilizației Populare Tradiționale Astra, din Sibiu, nu mai sunt o surpriză pentru sibieni, aşa după cum nici graţioasele lebede. Cu toate acestea, înaripatele continuă să fie vedete pe reţelele de socializare, în pozele vizitatorilor odată ajunşi la muzeu. Şi-au format deja o mare familie, din care fac parte 23 de gâşte, 10 raţe şi 3 lebede, care convieţuiesc împreună pe lacul din muzeu, încă de câţiva ani şi îşi impart între ele hrana, chiar dacă se mai ceartă uneori, gâştele fiind cele care se impun.
Pentru că păsările mai obişnuiau să îşi lase ouăle în tufişurile de pe malurile pârâului care leagă cele 2 lacuri, administratorii muzeului au hotărât să le construiască 4 adăposturi plutitoare, sub forma unor căsuţe, aflate chiar în mijlocul lacului, unde le pun şi mâncare iar efortul le-a fost răsplătit din plin, după cum ne declară aceştia. Adăposturi au fost dotate cu culcușuri din paie, ceea ce le oferă păsărilor un loc de odihnă și protecție împotriva vremii neprielnice dar şi loc pentru clocitul ouălor.
Nici raţele sălbatice de la Muzeul Astra nu se lasă mai prejos, ele având libertatea de a ajunge şi dincolo, pe lacul de Grădina Zoologică şi prilejul de a oferi vizitatorilor imaginea cuplurilor fericite dintre cenuşia raţă şi coloratul răţoi, plutind pe apă.
„Am recreat habitatul natural al vieţuitoarelor, pentru că avem certitudinea că suntem un muzeu viu, în aer liber şi pe lângă monumente, gospodării, evenimente meşteşugăreşti, ateliere de creaţie, am vrut să punem în valoare lumea satului, aşa cum era şi este ea, cu flora şi fauna care o reprezintă. Aşa i-am dat suflet!”, ne mărturiseşte cu entuziasm Cosmin Călinescu, purtătorul de cuvânt al Muzeului Astra.
Măgăruşul Victor- şef printre porci, vaci, cai şi oi
Ferma din Muzeul Astra deţine şi porci, din vechile rase româneşti tradiţionale, de Bazna și Mangalița, iar una dintre scroafe a adus pe lume 13 purceluşi, de curând. De purceluşi se îngrijeşte Domnul Nicolae, singurul locuitor al muzeului, cel care, în urmă cu 3 ani, a acceptat provocarea de a crea aici o adevărată fermă. Şi a reuşit.
Nicolae Geleriu este cunoscut vizitatorilor muzeului drept vizitiul, cel care, în lunile de vară, îi plimbă cu trăsura, iar iarna cu sania şi le spune poveştile satului autentic dezvoltat în complexul muzeal, în care a pus multă pasiune. Aşa le povesteşte şi despre cei 3 cai, dintre care iapa Dorina în vârstă de 10 ani şi mânzul Gilu.
Dar, la fel ca raţele şi gâştele, vedetă de necontestat în fotografiile postate pe reţelele de socializare ale vizitatorilor este măgăruşul Victoraş, după cum îl alintă chiar cei din muzeu, care ne-au arătat magneţii din Galeria de Artă a Complexului cu chipul îndrăgitului animal.
Victoraş nu mai este chiar la prima tinereţe, are 10 ani de când veghează asupra oilor din gospodăria muzeului şi de când aşteaptă câte un selfie, în timp ce paşte liniştit pe deal.
La o plimbare pe deal, unde sunt multe gospodării cu căsuţe albastre, găsim stâna cu 30 oi din rasa ţurcană românească, iar chiar în această perioadă, pe lângă ele, au apărut câţiva miei. Din când în când, oile sunt scoase şi duse la păscut, să se mai dezmorţească, în funcţie de anotimp, dar iarna primesc fân cosit de către îngrijitorii muzeului.
Tot cu efortul îngrijitorilor şi a lui Nicolae se prepară tărâţele, iarba oborog, un amestec de făină făcut din recolta muzeului și măcinate la moara funcțională a Muzeului Astra, cu care sunt hrănite şi vacile din gospodăria muzeului, Joița din rasa bălțată românească şi Viorica, o brună de stepă.
Iepuraşii, noua surpriză din gospodăriile muzeului în aer liber
Zilele trecute, lângă Biserica din Bezded, aflată în zona intrării secundare, numită Cacova, erau instalate câteva adăposturi cu 15 iepuri, dintre care şi câţiva pui. Iar copii, prezenţi la slujbă împreună cu părinţii lor, îi hrăneau cu morcovi, cu mare bucurie.
„Unele animale sunt cuminţi, pot fi mângâiate, dar recomandăm precauţie, mai ales părinţii să aibă grijă cu copii, să elimine orice risc”, ne atenţionează Cosmin Călinescu.
„Ştim că pentru copii animalele noastre constituie o mare atracţie, iar prilejul de a le vedea în habitatul lor este unul important atât pentru ei, cât şi pentru noi, care dorim să le reprezentăm satul, cu tot ce semnifică el”, ne-a mai precizat purtătorul de cuvânt al Muzeului Astra.
Finanţare pentru castorii din Muzeul Astra
Pe lângă aceste animale aflate la vedere, Muzeul Astra se mândreşte cu unele care nu se văd. Este vorba de o familie de castori, brebi din Europa, cu blană şi cu coada plată, care vieţuieşte şi face baraje în noul său habitat, în care a ales să se aciueze în urmă cu 5 ani. Pârâul care leagă cele 2 lacuri, cel din muzeu şi cel de la Gradina Zoologică, este locul în care animalele înnotătoare semi-acvatice se răsfaţă şi care a devenit noua lor casă, unde castorul Alexei este capul familiei.
Ca să poată împărtăşi cu vizitatorii aspecte din viaţa subterană şi acvatică a castorilor, „Muzeul Astra pregăteşte un proiect de finanţare care prevede dotarea cu camere de supraveghere, cu senzori, amplasate sub apă, cu ajutorul cărora aceste animale să poată fi văzute”, ne-a declarat, în exclusivitate, Cosmin Călinescu, purtătorul de cuvânt al Muzeului Astra.
Nici pisicile nu se lasă mai prejos, în gospodăriile din muzeu. Cele 9 pisici sunt mult îndrăgite de vizitatori, care şi au făcut o obişnuinţă de a le aduce plicuri cu mâncare specială, dedicată lor. La rândul lor, micile blănoase îi răsplătesc şi se lasă mângâiate şi răsfăţate. Ingrijitorii muzeului le aduc şi ei mâncare, în locurile amenajate pe care pisicile le cunosc deja, şi astfel răsfăţul lor este dublu. Aceştia ne-au mărturisit că, pe lângă rolul lor de a te purta în lumea satului românesc, cu animale domestice, pisicile muzeului au pus şoarecii pe fugă din gospodării, la fel cum fac şi la ţară.
Mierle, vrăbiuţe, măcăleandri, piţigoi, gaiţe, florinte, sticlete, cinteze, ciocănitori, ciori de semănătură sunt câteva dintre păsările sălbatice ale muzeului. Începând din luna noiembrie, până la începutul lunii martie, ele pot fi hrănite în căsuţele amenjate printre copaci. Aici li se pun seminţele alese cu grijă, pe care uneori le aduc şi vizitatorii, iubitori ai faunei din lumea satului.
Toate aceste animale, cu care a fost recreat habitatul natural al vieţii de la ţară, aduc, în Muzeul Civilizației Populare Tradiționale Astra din Sibiu, mii de vizitatori care îşi doresc fie să resimtă atmosfera de poveste din satul copilăriei, fie să o descopere pentru prima dată, fie să îşi găsească oaza de linişte şi de energie pe care le-o poate oferi natura şi modul de viaţă a cărui rădăcini ne confirmă identitatea noastră naţională, a tuturor.
