Ordinul Arhitecților din România (OAR) Sibiu – Vâlcea solicită municipalității sibieni reluarea procedurii de consultare a publicului, după preluarea observațiilor și propunerilor, întrucât au constatat „numeroase și grave inadvertențe” în cuprinsul noului Plan Urbanistic General (PUG) al Sibiului.
Arhitecții și urbaniștii spun că Sibiul are nevoie de o planificare urbană responsabilă pentru dezvoltarea durabilă a municipiului. Aceștia spun că este nevoie nu doar de elaborarea unor planuri și regulamente clare, ci și de oferirea de resurse și capacități pentru a pune în aplicare aceste planuri în mod eficient. „O planificare urbană responsabilă necesită o abordare holistică și cooperare între diferitele părți interesate, pentru a asigura dezvoltarea sustenabilă și prosperitatea comunităților locale și regionale”, se arată într-un comunicat de presă transmis de OAR.
Arhitecții și urbaniștii au luat la puricat noul PUG al Sibiului
Mai mulți arhitecți și urbaniști din cadrul Ordinului Arhitecților din România (OAR) Sibiu – Vâlcea au format un grup de lucru pentru a face propuneri pentru îmbunătățirea formei noului Plan Urbanistic General al Sibiului. Grupul de lucru a fost format din arh. Brad Ioan, arh. Cibu-Deaconu Alexandru, arh. Fofircă Iacob Oana, arh. Grigorov Vladimir, arh. Haraga Alexandru, arh. Ispas Raluca, urb. Mureșan Iuga Alina, urb. Mureșan Iuga Paul, urb. Nedeianu Oana, arh. Nistor Ligia, arh. Popa Silviu Ioan, arh. Roșca Gabriel, arh. Șandru Cristian, arh. Timofte Marius și arh. Țucă Mihai. Pe parcursul ultimelor săptămâni, aceștia au avut cinci întâlniri săptămânale, au studiat individual, dar și pe echipe, părți importante din documentare, iar ulterior au formulat observațiile, pe care le-au transmis municipalității până la data de 17 aprilie.
Citește și: Prima consultare pe baza PUG-ului. Arhitecții „au disecat” documentația
Arhitecții și urbaniștii spun că și-a fi dorit ca întâlnirile cu municipalitatea să nu se rezume doar la o singură consultare, ci să aibă loc mai multe astfel de dezbateri. „Cu excepția întâlnirii cu elaboratorii PUG și cu reprezentanții PMS din data de 28.03.2024, solicitarea transmisă în data de 7 martie în vederea participării la activitățile grupului de lucru prin persoane desemnate atât din partea Primăriei, cât și din partea proiectantului, nu a fost onorată”, au transmis specialiștii.
Concluziile arhitecților și urbaniștilor
Specialiștii în domeniu au identificat 7 concluzii odată cu parcurgerea documentațiilor PUG-ului Sibiului. Aceștia spun că planul propus nu dovedește o planificare urbană responsabilă. De asemenea, au arătat că este absolut necesară reglementarea fondului construit existent în conformitate cu situația din teren și cu tendințele de dezvoltare. Arhitecții și urbaniștii au recomandat preluarea și actualizarea prevederilor PUG 2011 pentru asigurarea continuității dezvoltării urbanistice. Potrivit acestora, propunerea de extindere a intravilanului este nesustenabilă. O altă concluzie a fost că din cuprinsul PUG-ului lipsesc instrumente și proceduri pentru asigurarea realizării obiectivelor de interes public – străzi, zone verzi, echipamente publice. Nu în ultimul rând, aceștia au concluzionat că planul nu este corelat cu dinamica dezvoltării localităților limitrofe.
Arhitecții și urbaniștii au constatat inadvertențe și în partea desenată, respectiv: limitele sunt neclare; necorelarea între scara desenului și scara legendei; legende incomplete – hașuri și culori ce nu se regăsesc în legendă; nu sunt prezentate localitățile vecine – alb; nu este tratat trenul urban – gabarit, profil stradal, distanțe de siguranță; au fost abandonate traseele unor străzi prevăzute prin PUG în vigoare și preluate în documentațiile de urbanism aprobate; trebuie modificate gabaritele și traseele unor străzi reglementate deficitar (ex. strada Viilor); plana Reglementări Urbanistice – Circulații trebuie refăcută – sensurile unice propuse trebuie reanalizate”, sunt observațiile specialiștilor la partea desenată.
În ceea ce privește Memoriul General al PUG-ului, arhitecții spun că draft-ul a fost greu de urmărit, iar așa fiindcă unele părți din studiile de fundamentare au fost copiate fără interpretare. Din acest memoriu, arhitecții spun că lipsește bilanțul teritorial.
Specialiștii spun că e nevoie ca toate localitățile limitrofe să își actualizeze PUG-ul
Studiul de fundamentare privind relațiile periurbane arată importanța concentrării atenției către zona limitrofă a Municipiului Sibiu și crearea premiselor de dezvoltare, relaționare și cooperare la nivelul zonei periurbane. Deoarece zona limitrofă a municipiului Sibiu nu are o limită precisă, în studiul de fundamentare s-a considerat importantă analiza zonei limitrofe – prima coroană de localități cu care se învecinează Sibiul, respectiv zona periurbană. În studiu se prezintă clar nevoia dezvoltării coerente la nivelul zonei periurbane a tuturor localităților în corelare cu cea a Sibiului. „În acest sens se recomandă actualizarea PUG-urilor tuturor localităților limitrofe care să includă obiectivele comune de dezvoltare sau / și alte studii de dezvoltare care să cuprindă propuneri de dezvoltare pentru mai multe teritorii administrative (PATZ)”, este propunerea specialiștilor care au analizat documentația.
Dar, fiindcă în acest moment al pregătirii PUG-ului Sibiului nu a fost posibilă inițierea și finalizarea unor documentații de acest timp, arhitecții și urbaniștii consideră necesare alte aspecte, respectiv:
- consultarea la nivelul zonei metropolitane Sibiu (Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Sibiu și UAT-uri asociate) și stabilirea de obiective comune care să fie integrate în documentația PUG Sibiu actualizat și a documentațiilor ulterioare de amenajarea teritoriului pentru zona periurbane de tip PATZ;
- consultarea cu CJ Sibiu în vederea corelării obiectivelor generale de dezvoltare a municipiului Sibiu la nivelul județean, coordonarea documentațiilor și corelarea obiectivelor PATJ județul Sibiu și PUG Sibiu.
„Sibiul ca motor de dezvoltare economică este într-o legătură strânsă și foarte complexă cu localitățile învecinate datorită rolului său polarizator, dar și de dependență de resursele învecinate, așa cum se arată și în studiile de fundamentare. În acest sens, se vede necesară introducerea de măsuri și prevederi privind dezvoltarea spațială, economică / socială care să aibă la bază următoarele:
- analiza impactului construirii Centurii Ocolitoare Sibiu Sud și planificarea dezvoltării spațiale, în acord cu impactul prevăzut, și preîntâmpinarea posibilelor efecte negative prin gestionarea dezvoltării în teritoriile urbane și periurbane influențate direct;
- analiza fondului construit amplasat în imediata vecinătate a limitei de intravilan cu comuna Șelimbăr și impactul dezvoltării intensive asupra municipiului Sibiu la nivel spațial – silueta urbană a Sibiului preia elemente importante din dezvoltarea pe înălțime a comunei Șelimbăr (regim de înălțime P+10 – P+15);
- analiza necesității legăturii Sibiu – Ocna Sibiului prin Calea Șurii Mici (piste de biciclete, transport in comun) – corelarea cu proiectele demarate de Consiliul Județean și integrarea acestora în documentația finală;
- analiza dezvoltării intensive a zonei limitrofe cu Cisnădie”, au concluzionat arhitecții de la OAR.
Specialiștii au mai constatat că extinderea intravilanului cu 682,87 de hectare nu este justificată în contextul unei suprafețe ample neurbanizate și neconstruite în intravilanul actual de 5034,76 hectare, mai ales având în vedere faptul că populația este în scădere. „Extinderea propusă nu este corelată funcțional cu infrastructura existentă și va trebui susținută prin investiții în infrastructură, ceea ce presupune eforturi financiare foarte mari și esențial, implicarea administrației publice. Pentru Sibiu avem exemplele funcționale pozitive în acest semn, precum Zona industrială Vest și Cartierul Tineretului, ambele pregătite de administrația publică prin realizarea infrastructurii necesare (drumuri, rețele)”, se arată în comunicatul OAR.
Păltiniș —„Reglementarea propusă nu generează condiții de dezvoltare”
Arhitecții și urbaniștii sunt de părere că reglementarea propusă în PUG pentru Păltiniș este neadecvată „întrucât nu generează condiții de dezvoltare”. Aceștia spun că este necesar să se asigure condiții de construibilitate pentru favorizarea realizării de investiții. „Reglementarea necesită o atenție deosebită și poate fi realizată printr-un eventual PUZ, ulterior PUG, însă în această etapă trebui asigurat cel puțin cadrul general pentru detaliere prin PUZ”, au constatat arhitecții.
Arhitecții recomandă, de asemenea, ca Parcul Sub Arini să fie tratat separat, ca spațiu verde cu valoare de patrimoniu. „Este necesară reîncadrarea în altă subzonă funcțională cu prevederi ce au ca scop și obiectiv protejarea și păstrarea unicității Parcului Sub Arini”, au spus specialiștii de la OAR.
Vă reamintim că Primăria Sibiu a organizat 4 sesiuni de consultare cu principalele categorii de factori interesați: arhitecți și urbaniști, reprezentanți din industrie, comerț și dezvoltare imobiliară, cetățeni, ONG-uri și reprezentanți din HoReCa. Dar, dat fiind faptul că interesul sibienilor pentru acest plan strategic rămâne ridicat, Primăria Sibiu, împreună cu asocierea de firme specializate care actualizează Planul Urbanistic General, au decis prelungirea termenului de consultare publică. Documentația mai poate fi analizată până la data de 30 aprilie.
Citește și: Consultarea publică pentru noul PUG al Sibiului se prelungește până în 30 aprilie