Două situri arheologice de pe Lotul 3 Cornetu – Tigveni al Autostrăzii Sibiu – Pitești sunt în pline și ample cercetări. Potrivit specialiștilor, urmele istoriei se întind din Epoca Fierului și până în cea contemporană. Descoperirile recente de pe traseul Autostrăzii A1 Sibiu – Pitești, pe Secțiunea 3, sunt extrem de importante, corelate și cu ceea ce s-a întreprins deja în campania arheologică din anul trecut, când în zonă s-au găsit urme ale unor așezări geto-dacice, scrie ziarul Adevarul.
La vremea respectivă, arheologii recunoșteau că acestea reprezintă o șansă de a studia „ceva ce nu a mai fost cercetat până acum în România”. Pe lângă mormintele geților – singurele despre care existau informații până acum – au fost identificate și zone în care aceștia locuiau sau desfășurau diferite activități din sfera rituală.
Noile vestigii, identificate în ambele județe, Vâlcea și Argeș, traversate de cea mai scumpă secțiune de autostradă din România – Lotul montan Cornetu-Tigveni -, vorbesc despre Cultura Ferigile, despre necropole medievale, dar și despre locurile în care s-au dus lupte marcante în Primul Război Mondial, potrivit specialiștilor care fac cercetări în teren.
Vestigiile de pe Valea Băiașului – Vâlcea și de pe Valea Topologului – Argeș
În 2023, au început primele cercetări arheologice pe Lotul 3 al Autostrăzii A1, ocazie cu care au fost identificate opt situri. Două dintre ele se află în continuare în atenția unor echipe interdisciplinare formate din arheologi, topografi, specialiști în GIS (soluții geospațiale), geofizicieni, geologi, pedologi, atât din cadrul Muzeului Național de Istorie a României cât și al altor institute și universități cu care acesta se află în asociere. Este vorba despre Situl nr. 1 din Bârseștii de Sus – Tigveni și Situl nr. 3 de la Rudeni – Șuici, ambele din Argeș.
„În acest moment lucrăm în două situri. Am să vă spun (ce descoperiri arheologice importante s-au făcut) și corelat cu ce s-a întreprins deja în campania din 2023… În primul rând, șansa de a efectua asemenea cercetări pe suprafețe ample, dar strict în ampriza (terenul pe care urmează să se construiască) viitoarei autostrăzi, ne oferă prilejul unei mult mai aprofundate cunoașteri, din punct de vedere istoric și arheologic a anumitor microzone. În cazul de față discutăm pentru județul Vâlcea de zona Văii Băiașului, iar în partea județului Argeș de Valea Topologului – unde ne aflăm în prezent”, a explicat arheolog Corina Borș, cercetător științific în cadrul Muzeului Național de Istorie (MNI) a României.
Urmele milenare prin Țara Loviștei
Borș arată că descoperirile datează din perioada de final a Preistoriei. „Mai exact, din a doua Epocă a Fierului – este un grup arheologic binecunoscut, denumit Ferigile – și merg până în Perioada Contemporană cu vestigiile unei importante bătălii din Primul Război Mondial – așa numita «Bătălie de la Sălătrucu». Urmele acestor lupte importante sunt cunoscute începând din zona localității Cepari (Argeș) și până în partea cealaltă (a munților) către Racovița (Vâlcea)”, relatează ea.
Zona în care s-au descoperit artefacte este una istorică, cunoscută sub denumirea de Țara Loviștei, care reprezintă o uriașă depresiune intramontană ce desparte Meridionalii în două grupe mari de munți – Făgăraș și Parâng. Pe vremuri, Plaiul Loviștea cuprindea așezări și din Vâlcea și din Argeș. Zona aflată la est de Olt era cunoscută drept Loviștea argeșeană, iar cea de la vest drept Loviștea vâlceană. Reîmpărțirea teritorială a făcut ca părți din Loviștea argeșeană să fie încorporate în cea vâlceană.
„Sunt chiar rarisime asemenea descoperiri”
Alte vestigii găsite în zonă – atât anul trecut, cât și acum – sunt legate de Evul Mediu: „Există de asemenea, descoperiri de perioadă medievală. Aș puncta o descoperire făcută anul trecut, în situl delimitat inițial de colegii de la Muzeul Județean Argeș și ulterior cercetat de colegii din cadrul Muzeului Județean Vâlcea, sub coordonarea colegului nostru Ionuț Tuțulescu”.
