Telescopul spațial Gaia, un proiect al cercetătorilor europeni destinat cartografierea Căii Lactee, a adus în atenție o descoperire extraordinară: o gaură neagră cu o masă remarcabilă, de 33 de ori mai mare decât cea a Soarelui. Această descoperire, conform unui studiu publicat recent, reprezintă o noutate absolută în galaxia noastră, conform informațiilor furnizate de Agerpres, pe baza datelor AFP, scrie Digi24.
Denumită Gaia BH3, acest obiect cosmic este situat la aproximativ 2.000 de ani-lumină distanță de Terra și face parte din familia găurilor negre stelare, care se formează din colapsul stelelor masive la sfârșitul ciclului lor de viață. Deși aceste găuri negre sunt mult mai mici decât cele supermasive din centrul galaxiilor, procesul exact de formare al lor rămâne o enigmă. Pasquale Panuzzo, un cercetător de la Centrul Național de Cercetări Științifice din Franța, care lucrează la Observatorul Paris-PSL, a explicat că Gaia BH3 a fost descoperită „din întâmplare”. Panuzzo este și autorul principal al studiului publicat în Astronomy & Astrophysics Letters. Echipa de cercetare implicată în proiectul Gaia se pregătea să analizeze datele cele mai recente transmise de telescop pentru a compila un catalog viitor în 2025, când au identificat un sistem special de stele binare. „Am observat o stea cu puțină masă mai mică decât Soarele (cu aproximativ 75% din masa acestuia) și mai strălucitoare, care orbitează în jurul unei companii invizibile”, a explicat Pasquale Panuzzo, menționând că aceasta a fost detectată datorită perturbațiilor pe care le provoca.
Telescopul spațial Gaia permite stabilirea precisă a poziției stelelor pe cer, ceea ce a permis astronomilor să caracterizeze orbitele și să măsoare masa companiei invizibile a stelei: de 33 de ori mai mare decât cea a Soarelui. Observațiile ulterioare realizate de telescoapele terestre au confirmat că este într-adevăr vorba despre o gaură neagră, cu o masă mult mai mare decât găurile negre stelare deja cunoscute din Calea Lactee, care au între 10 și 20 de mase solare. Găuri negre de dimensiuni comparabile au fost deja identificate în galaxii îndepărtate, cu ajutorul undelor gravitaționale. Cu toate acestea, „niciodată în galaxia noastră”, a subliniat Pasquale Panuzzo. Gaia BH3 este o gaură neagră „latentă”, ceea ce înseamnă că este prea departe de steaua sa însoțitoare pentru a o deforma și, astfel, nu emite nicio radiație X, ceea ce complică detectarea sa. Telescopul Gaia a descoperit deja două găuri negre inactive anterioare (Gaia BH1 și Gaia BH2) în Calea Lactee, dar acestea au mase standard. Observatorul din Paris a explicat într-un comunicat că, spre deosebire de Soare, steaua mică din sistemul binar al BH3 este „foarte săracă în elemente mai grele decât hidrogenul și heliul”. Potrivit lui Pasquale Panuzzo, „teoria sugerează că doar astfel de stele sărace în metale pot forma o gaură neagră atât de masivă”. Noul studiu indică faptul că „progenitorul” găurii negre era o stea masivă care, la rândul său, era săracă în metale. Steaua din acest sistem, cu o vârstă de aproximativ 12 miliarde de ani, „îmbătrânește foarte încet”, în timp ce steaua care a format gaura neagră „nu a trăit decât 3 miliarde de ani”, a afirmat coordonatorul studiului. „Aceste stele sărace în metale erau foarte frecvente în stadiile incipiente ale galaxiei. Studierea lor ne furnizează informații despre formarea acesteia”, a adăugat el. O altă curiozitate este că în discul Căii Lactee, aceasta se rotește în sens invers față de celelalte stele. Pasquale Panuzzo sugerează că acest fenomen poate fi explicat prin faptul că gaura neagră s-ar fi format inițial într-o altă galaxie mai mică, care ar fi fost „înglobată” într-un stadiu incipient al vieții Căii Lactee. Lansat de Agenția Spațială Europeană (ESA) și funcționând de 10 ani la 1,5 milioane de kilometri distanță de Terra, telescopul spațial Gaia a furnizat în 2022 o hartă 3D a pozițiilor și mișcărilor a peste 1,8 miliarde de stele.
