Cancerul pulmonar este printre principalele cauze ale deceselor din cauza cancerului, cu o rată de prevalență de 18,2%. Chiar dacă este tradițional asociat cu fumatul, este surprinzător faptul că între 15 și 20% dintre cazurile noi de cancer pulmonar afectează persoane care nu au fumat niciodată. Mulți dintre acești pacienți sunt în intervalul de vârstă de 40 până la 50 de ani.
Specialişti din Statele Unite spun că această creştere îngrijorătoare a numărului de cazuri de cancer pulmonar la nefumători este probabil legată de expunerile mari şi pe termen lung la gazul radon, scrie News.ro.
Acest gaz inodor și incolor se eliberează prin descompunerea materialelor radioactive din solul natural. Radonul poate intra în case prin fisuri și crăpături, iar acumularea sa poate crește riscul de cancer pulmonar. Fără un test adecvat, gazul poate rămâne nedetectat, persistând și acumulându-se în mod silențios în interiorul locuințelor și în plămâni.
Într-un studiu din 2009 publicat de cercetătorii Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), s-a constatat că radonul este principalul factor de cauză pentru 15% dintre cazurile de cancer pulmonar la nivel global. Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului (IARC) clasifică radonul ca fiind principalul agent cancerigen de mediu pentru populație.
Concentrații crescute de trei ori peste limita maximă în 16 județe din România, inclusiv în Sibiu
Cercetătorii de la Universitatea Babeş-Bolyai au atras atenția asupra pericolului crescut în România legat de radon. Echipa de la UBB studiază efectele radonului de peste 20 de ani și a semnalat în repetate rânduri, în special în ultimii ani, nivelul ridicat de radon în clădirile publice precum grădinițele și școlile.
Potrivit specialiștilor clujeni, concentrații crescute de radon, un gaz radioactiv asociat cu cancerul pulmonar și leucemia, au fost identificate în mai multe județe din țară. Datele colectate de UBB au fost încărcate și pe Atlasul European de Radon.
În România, 16 județe au înregistrat niveluri de radon care depășesc limita admisă. Acestea includ: Alba, Arad, Bihor, Bistrița-Năsăud, Brașov, Caraș-Severin, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Maramureș, Mureș, Sibiu, Sălaj, Satu Mare și Timiș. Concentrația medie de radon în aceste zone este de aproape 3 ori mai mare decât media națională.
Regiunea Transilvania este cea mai expusă la creșteri ale nivelului de radon din aer, iar marile centre urbane, precum București, Iași, Timișoara și Constanța, sunt considerate zone cu un risc ridicat.
Este o problema majora pentru sanatate in unele zone. Recomand sa cumparati un senzor desi nu e ieftin deloc. Masuratoarea trebuie facuta pe perioada indelungata, minim 3 luni pentru relevanta. De mentionat ca vara valorile pot fi foarte mici, iar iarna mult mai mari. Se recomanda o monitorizare constanta a locuintei, si o aerisire adecvata. Daca nu ajuta, se impun izolatii la nivelul podelelor si eventual lucrari de drenare cu ventilatoare sub locuinta. Nimic de aici nu te poate face bucuros daca gasesti valori mari de radon, dar iti poate salva viata tie si copiilor tai. De mentionat este faptul ca legislatia noastra spune ca o valoare de max 300 bq/m3 este acceptat, americanii zic ca 150 e valoarea… eu deduc din start ca valorile sunt masluite din pix la nivel de guvern pentru a minimiza problema. Vezi https://radon.ro/ pentru senzori si diverse informatii.