Scleroza multiplă reprezintă o provocare zilnică pentru cei bolnavi, afectând nu doar corpul, ci și starea emoțională și mentală. Pentru Ana Cobuz, pictura a devenit un refugiu și o modalitate de exprimare și vindecare.
Ea își dorește ca operele sale să servească drept sursă de inspirație pentru alți pacienți, încurajându-i să iasă din casă și să exploreze din nou lumea, dincolo de limitele impuse de boală.
Picturile Anei Cobuz pot fi admirate la Biblioteca Județeană Astra, în spațiul Foaier Corp B, până pe data de 14 aprilie, iar vernisajul va avea loc pe 6 aprilie, la ora 19:00, unde Ana, împreună cu familia ei, vor fi oaspeții de onoare.
Primele simptome i-au apărut în urmă cu 17 ani, când a început să-i amorțească brațele și nu își mai putea coordona mersul. Înainte ca boala să se instaleze, Ana a lucrat la un birou financiar. Chiar dacă a absolvit Școala Populară de Artă, pictura era doar un hobby pe care îl practica foarte rar.
Când a primit diagnosticul, medicii i-au recomandat activități care pun creierul la treabă, precum pictura, grădinăritul și învățarea unei limbi străine. Faptul că s-a apucat de pictat a ajutat-o să se ridice din pat și să scape de depresie.
„Aveam perioade foarte mari de stat. Eu sunt o persoană activă și mi-a fost greu să stau degeaba. Ei bine, odată ce începeam un tablou, mă lua treaba și nu simțeam cum trece timpul. Încă învăț și vreau să pictez pe pânze din ce în ce mai mari”, a povestit Ana cu entuziasm.
Dintre toate lucrările create până acum, pictura ei preferată se intitulează „Studiu după Petrașcu”. Aceasta este inspirată de o imagine a pictorului român Gheorghe Petrașcu și prezintă o femeie de pe malul mării care privește spre depărtare, unde se conturează o furtună.
„Mai mult de două ore nu pot să stau cu pensula sau cu creionul în mână, de aceea am o cameră unde am voie să murdăresc…pentru că îmi cade pensula din mână, plină cu vopsea”, a spus Ana, râzând, gândindu-se la toate obstacolele pe care boala le-a adus în calea pasiunii sale pentru pictură.
Deși familia este o sursă constantă de susținere și există o legătură strânsă între ea și cele două fiice ale sale, Alina și Raluca, experiența personală a bolii este uneori greu de împărtășit și înțeles de către ceilalți.
„Boala m-a izolat. S-a întâmplat ca unii dintre colegii mei să moară și eu să continui să le scriu <<La mulți ani>>,” a declarat aceasta. „Sunt o persoană foarte sociabilă, vorbesc mult, râd mult, dar acum oamenii mă obosesc foarte tare, până și natura mișcată de vânt mă obosește.”
Ana Cobuz vă invită cu drag să participați la vernisajul expoziției sale și să-i fiți alături la acest eveniment special.
O ființa deosebita, pe unde trece aduce veselie si bucurie. Felicitari Ana si mult succes!