De-a lungul timpului, parlamentarii români și-au făcut un obicei din a uita proiecte de lege în sertarele de la Camera Deputaților sau de la Senat. Deși unele proiecte au fost puternic mediatizate și dezbătute în spațiul public, aceasta nu i-a determinat pe aleși să accelereze procesul legislativ, astfel încât proiectele depuse să ajungă în cele din urmă legi, scrie presa națională.
Există inițiative legislative importante precum reglementarea jocurilor de noroc, eliminarea pensiilor speciale sau inițiativele privind cotele de gen și egalitatea de gen, care încă sunt blocate la comisiile parlamentare, așteptând rapoarte sau avize și care nu au ajuns la votul decizional.
În Parlamentul României, de la finele anului 2022 până la finalul lui 2023 au fost depuse nu mai puțin de 7 proiecte de lege care reglementează funcționarea entităților care furnizează jocuri de noroc, dar și publicitatea și reclamele pentru acestea, care în ultima perioadă au devenit tot mai vizibile pe stradă, în mediul online sau la televizor.
Fiecare grup parlamentar și-a depus propria variantă pentru această lege, ba chiar unele inițiative legislative au fost semnate la comun de parlamentarii mai multor formațiuni, însă chiar și așa, proiectele par să fie blocate la un vot final în legislativ.
Unul dintre proiectele în acest sens a fost depus în noiembrie 2022 la Camera Deputaților. Acesta prevedea că sălile de jocuri să fie amplasate la mai mult de 300 de metri de școli, spații de joacă, lăcașuri de cult, bănci, spitale sau instituții de cultură.
Proiectul a fost adoptat în martie 2023 la Senat, fiind trimis la Camera Deputaților, for decizional, însă de atunci este blocat la comisii. Proiectul este semnat de 69 de deputați și senatori de la PSD, PNL, USR și UDMR.
Un alt proiect de lege depus de parlamentarii USR la finalul lui 2012 prevede limitarea publicității stradale pentru jocurile de noroc în spațiile publice din apropierea școlilor. Acesta a fost respins de către Senat în martie 2023 și înaintat în procedură de urgență, ulterior la Camera Deputaților.
Guvernul a emis un punct de vedere cu privire la proiectul de lege inițiat de USR, precizând că aspectele prevăzute în proiect sunt „deja reglementate”, lăsând Parlamentul să decidă cu privire la necesitatea adoptării proiectului, fapt care încă nu s-a întâmplat.
Un alt proiect de lege care de data aceasta dorește interzicerea amplasării sălilor de jocuri în localități care au sub 5.000 de locuitori, la parterele de bloc sau la o distanță mai mică de 300 de metri una de cealaltă a fost depus în mai 2023 și respins la Senat.
Proiectul, semnat de parlamentari USR, neafiliați și de la minorități, a fost apoi înregistrat la Cameră unde se află încă blocat în comisii.
Și Partidul Social Democrat a depus un proiect de lege, semnat și de patru parlamentari de la AUR, care prevede amplasarea sălilor de jocuri la periferia localităților și totodată să nu existe săli de jocuri în localități cu mai puțin de 15.000 de locuitori. De asemenea, proiectul prevede limitarea numărului de cazinouri la o unitate pentru fiecare 20.000 de locuitori.
Inițiativa a fost adoptată de Senat de mai bine de 6 luni, dar încă se află la comisiile de la Camera.
Partidul lui George Simion are și el un proiect care prevede mutarea cazinourilor și sălilor de jocuri în stațiuni și limitarea mizei maxime la 2,5 lei pentru jocurile de tip slot-machines. Inițiativa a fost însă respinsă la Senat și se află în continuare la comisiile de la Camera Deputaților.
Un ultim proiect depus de USR în mai 2023 prevede reglementarea mesajelor de avertizare care însoțesc publicitatea și reclamele jocurilor de noroc, precum și suprafața totală a unui panou publicitar de maxim 30 de metri pătrați.
Proiectul a fost adoptat tacit de Senat în octombrie 2023 și este, la rândul său, blocat la comisiile de la Camera.
La finalul lunii ianuarie, surse parlamentare PSD și PNL indicau că singurele proiecte care au șanse să fie adoptate sunt cele depuse de majoritatea parlamentară, nu și cele USR sau AUR.
Cotele de gen, puse în planul secund de parlamentari
Un prim proiect depus în martie 2022, la inițiativa PNL, și susținut de toți ceilalți parlamentari, prevede că listele de candidați pentru Parlament, cu excepția celor care conțin mai puțin de trei nume, vor fi întocmite astfel încât să respecte cota minimă de reprezentare de 33% atât pentru femei, cât și pentru bărbați, din totalul candidaturilor propuse.
Un al doilea proiect de lege inițiat în octombrie 2022 de către Gabriela Firea și Marcel Ciolacu prevede prezența femeilor în proporție de 30% pe listele de candidați la alegerile locale și în consiliile de administrație ale companiilor publice.
În septembrie 2022, un proiect de lege care determină ca subvențiile acordate de la bugetul de stat partidelor politice să fie împărțite și în funcție de numărul femeilor alese efectiv în Parlament și autoritățile locale a trecut tacit de Senat.
Proiectul de lege inițiat de ministra Justiției, senatoarea Alina Gorghiu și fosta senatoare Iulia Scântei modifică și completează Legea 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, introducând acest criteriu în privința împărțirii subvenției de la stat între partide.
Deși propunerea legislativă a fost trimisă pentru dezbatere la Camera Deputaților, care este for decizional în acest caz, inițiativa nu a trecut de comisiile parlamentare.
Toate celelalte propuneri se află în diferite stadii de dezbatere ori blocate în comisii.
Inițiativele privind reforma serioasă a pensiilor speciale
În Parlamentul României au fost mai multe propuneri legislative depuse pentru eliminarea pensiilor speciale, însă niciuna nu a fost votată decizional de către parlamentari.
O singură inițiativă legislativă a ajuns să intre în vigoare, este vorba despre Legea nr.282/2023, cu amendamente care au „îmblânzit” mult forma originală, în urma sesizării Curții Constituționale Române și a deciziei de neconstituționalitate dată de aceasta.
Legea prevedea faptul că valoarea netă net a pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. De asemenea erau introduse și noi praguri de impozitare.
Reforma pensiilor speciale a trebuit adoptată „pe repede-nainte” pentru a satisface cerințele Comisiei Europene în vederea obținerii de către România a banilor din PNRR.
Unele proiecte mai dure au fost respinse definitiv, altele așteaptă și acum rapoarte în comisiile parlamentare.
În prezent sunt două proiecte de lege care reglementează pensiile speciale și care încă sunt blocate la comisiile parlamentare.
Unul dintre acestea a fost depus în 2020 de către USR și a fost inițial respins de Senat. Propunerea a fost prezentată la Biroul Permanent al Camerei Deputaților și a fost înregistrată pentru dezbatere. În septembrie 2023 a primit raport de respingere de la Comisia pentru Muncă și de atunci se află încă în procedură parlamentară.
Un alt proiect inițiat de 3 parlamentari PNL în anul 2019 a rămas uitat în Parlament, fiind prezentată în noiembrie 2019 atât la Biroul Permanent al Camerei Deputaților și la Senat.
Și parlamentarii neafiliați au depus un proiect pentru reforma pensiilor speciale, însă după ce acesta a fost respins la Senat și înaintat la Cameră, a fost la rândul său uitat în comisiile de specialitate.
De altfel, orice tentativă de a reforma radical sistemul de pensii speciale sau de serviciu este zădărnicită de contestațiile la Curtea Constituțională, care este de părere că acest tip de indemnizații sunt un drept dobândit prin lege care nu poate fi încălcat. Cu alte cuvinte, Curtea Constituțională este direct interesată de menținerea statu-quo-ului având în vedere că judecătorii Curții sunt direct impactați de aceste modificări.
