Bastionul Soldisch a fost deschis vizitatorilor sâmbătă, în aceeași zi când a avut loc Târgul de semințe organizat de Muzeul Astra, împreună cu grupul „Semințe cu suflet”, primul eveniment din această locație. Muzeograful Adrian Stoia le-a povestit istoria bastionului și le-a arătat „catacombele” vizitatorilor, odată folosite de soldați și nu demult curățate pentru a fi deschise curioșilor.
[brid video=”1600719″ player=”38897″ title=”Bastionul Soldisch deschis vizitatorilor” duration=”23″ description=”Bastionul Soldisch deschis vizitatorilor” uploaddate=”2024-03-23″ thumbnailurl=”https://cdn.brid.tv/live/partners/15671/snapshot/1600719_th_65fee3d0ca6b7_1711203280.jpg” image=”https://cdn.brid.tv/live/partners/15671/snapshot/1600719_sd_65fee3d0ca6b7_1711203280.jpg” contenturl=”https://cdn.brid.tv/live/partners/15671/sd/1600719.mp4″ width=”16″ height=”9″]
Sâmbătă s-a arătat o zi splendidă de primăvară, așadar sibienii au profitat de oportunitatea de a vizita Bastionul Soldisch. „Catacombele” au fost deschise și ele publicului larg, fiind văzute atât de sibieni, cât și de alte persoane din afara Sibiului.
Muzeograful Adrian Stoia a vorbit despre istoria Bastionului Soldisch, care ar putea reprezenta în viitorul apropiat un important punct turistic. „Suntem la Bastionul Soldisch ultimul bastion construit în Cetatea Sibiului. Acesta făcea legătura printr-un zid cu un alt bastion care apăra poarta Cisnădiei, poarta de intrare în Sibiu. Aceasta era centura a cincea de fortificare și mai exista o centură de fortificare care delimitează și partea cealaltă a Parcului Astra. Aceasta este latura de sud-vest a foritificației Sibiului. Aici este una dintre colinele orașului și face legătura cu partea de jos a orașului pe strada Șoseaua Alba Iulia. Atunci era un drum care venea din satul Turnișor, acum cartier al Sibiului, și intra aici la poarta Cisnădiei”, spune muzeograful.
Construcția bastionului a început în anul 1622, și a fost terminată în cinci ani, fiind realizat cu scopul de apărare a orașul. „Contextul istoric a fost favorabil, înaintea construirii, în 1610, unul dintre principii Transilvaniei, Gabriel Bathory, a reușit să păcălească sibienii și să intre cu armată numeroasă în cetate. În trei ani de zile a reușit să jefuiască, să alunge și să omoare locuitorii cetății, rămânând aici sub 100 de sibieni. Cu ajutorul trupelor venite din Moldova și Țara Românească a fost înfrânt în anul 1613, următorul principe oferit pace și posibilitatea dezvoltării
orașului care a decis la 1622 construirea acestui bastion. Cele două bastioane de pe această latura a cetății medievale a Sibiului urmau să fie demolate la construirea citadelei stelate, fortificație care nu s-a mai construit din cauza noilor războaie apărute”, explică Stoia.
Un spațiu pentru petrecerea timpului liber pentru elita Sibiului
În trecut, unul dintre nepoții baronului Brukethal a amenajat grădina în stil englezesc, un spațiu elita Sibiului își petrecea timpul liber. „„Cu trecerea timpului și cu pierederea funcției militare a fortificației, unul dintre nepoții
baronului Brukethal, Michael von Brukental, a amenajat spațiul de deasupra și de lângă bastion într-o grădina în stil englezesc, un spațiu în care schimbându-i-se desigur și destinația”, spune muzeograful.
Ghiulele de piatră și „catacombe”
„Catacombele” sau culoarele de trecere erau folosite în scop militar, iar astăzi sunt locuri care stârnesc curiozitatea și uimirea turiștilor ori de câte ori le vizitează. De asemenea, elemente detaliu se regăsec în zidul de fortificare, pe care muzeograful Stoia le-a explicat. „În zidul bastionului se pot vedea câteva ghiulele din piatră, asemenea celor trase de artileria timpului acela. Acestea au fost cel mai probabil așezate aici în scop de protecție, în sensul în care
mentalitatea epocii credea că acolo unde a căzut o ghiulea, în mod sigur nu va mai cădea și o a doua. Pe de altă parte, motivul putea fi acela de a descuraja pe eventualii atacatori, în sensul că acest zid era trainic, rezistând tirului”, spune muzeograful.
Stema Sibiului, aflată pe zidul fortificației, a fost un alt subiect aprofundat de muzeograf în cadrul turului de sâmbătă. „Stema pe care o vedem pe zid este relativ recentă, de la început de secol 20, și reprezintă desigur stema Sibiului. Sunt ilustrete două spade încrucișate, peste acestea fiind plasate trei frunze de tei. Legenda spune că una dintre spade a fost păstrată la Drăușeni, iar cealaltă la Orăștie pentru că între cele două localități era cuprins teritoriul numit Fundus Regius, acordat populației germane care a colonizat zona. Deasupra acestor imagini este plasată coroana regală, conferind dreptul de supremă judecată conferit de rege”, amintește Stoia.
Reamintim că Muzeul Național Astra a preluat în urmă cu trei ani mai multe clădiri degradate de la intersecția străzii Bastionului cu Șoseaua Alba Iulia, unde se află și Bastionul Soldisch. Ciprian Ștefan, direcotul Muzeului Astra, a anunțat că aici va deveni un nou centru de atracție pentru sibieni și turiști, în centrul atenției fiind însuși Bastionul Soldisch.
Citește și: Muzeul ASTRA a anunțat oficial data la care are loc primul eveniment din Bastionul Mercenarilor
