Vineri, Administraţia Naţională de Meteorologie a emis un buletin nivometeorologic cu privire la riscul mare de producere a unor avalanşe mai ales în zonele montane unde stratul de zăpădă se apropie de doi metri înălţime.
La peste 1800 m: în partea superioară structura zăpezii nu prezintă modificări semnificative, aici aflându-se în continuare un strat cu rezistență redusă ce depășește pe alocuri 50-60 cm, acoperit de crustele subțiri de gheață formate în zilele precedente, peste care se află un strat subțire de zăpadă proaspătă.
Pe creste sunt prezente cornișe și troiene mari de peste 2 metri în zonele adăpostite. În interior, sub stratul instabil menționat anterior, zăpada este în general stabilizată și întărită, formată din mai multe structuri de placă mai vechie, dar și cristale de tip cupă spre sol. Mai ales la supraîncărcări, dar și spontan, pe pantele mai înclinate stratul instabil de 50-60 cm cu rezistență redusă de la suprafață poate aluneca peste straturile mai vechi și dure din interior, ducând la declanșarea unor avalanșe de dimensiuni medii și chiar mari, riscul fiind mare(4). În anumite cazuri, unele avalanșe pornite de la altitudini de peste 1800 m pot coborî sub această altitudine.
La altitudini mai mici de 1800 m, zăpada este mai consistentă la altitudini de peste 1600 m, pe versanții nordici precum și în zonele umbrite sau adăpostite. La altitudini joase stratul se va umezi pe fondul insolației și al temperaturilor diurne pozitive. În special la supraîncărcări, dar și spontan, se pot produce avalanșe în general de dimensiuni mici și medii, iar la altitudini mai joase spontan vor fi curgeri de topire. Per ansamblu riscul va fi moderat(2), mai amplificat la altitudini de peste 1600 m și în zonele cu strat de zăpadă mai consistent.