România se află pe locul 7 în clasamentul țărilor din Uniunea Europeană la capitolul risipă alimentară, cu peste 6000 de tone de alimente aruncate zilnic, arată studiile realizate de Uniunea Europeană. Astfel, românii risipesc anual peste 2,2 milioane tone de alimente, cu 129 kg de mâncare pe cap de locuitor. Fiecare dintre noi putem schimba câtuși de puțin aceste statistici, iar modalitatea de a o face este nu doar ușoară, ci poate fi de real ajutor pentru pasionații de grădinărit.
Compostarea reprezintă o modalitate ecologică de a produce îngrășământ natural pentru cultivarea plantelor, indiferent dacă este vorba despre grădini de dimensiuni mai mari sau mici grădinițe de balcon. Pe de altă parte, compostarea poate fi soluția pentru a reduce risipa de alimente la nivelul gospodăriei, și te poate transforma într-o persoană organizată care are grijă atât de ecosistemul casei cât și de mediul înconjurător.
Compostarea deșeurilor se poate face tot timpul anului, dacă avem un loc unde să nu ne deranjeze și un recipient de lemn sau plastic în care să adunăm deșeurile biodegradabile. Recomandăm să faceți acasă compostarea deșeurilor biodegradabile, să folosiți compostul ca și îngrășământ, pentru a evita ajungerea acestor deșeuri la groapa de gunoi și pentru a diminua cantitatea de deșeuri reziduale.
Cum să-ți faci un compostor în 10 pași simpli
Compostorul este un recipient, de dimensiuni diferite, în care sunt depozitate deșeurile rezultate din bucătărie sau din grădină. Avantajul este că se poate folosi atât într-un apartament cât și la curte. Dispozitivul se poate cumpăra de la firme autorizate sau se poate fabrica acasă.
- Găsește un loc umbrit, ușor accesibil și cu un drenaj bun, pentru că materialul din cutie trebuie să rămână cald, umed și oxigenat. Este preferabil să plasați cutia de compost direct pe sol și nu pe ciment, pentru a facilita accesul organismelor responsabile cu descompunerea materiei organice (bacterii, ciuperci, râme etc).
- Găsește un recipient cu capac (o cutie din plastic sau lemn), mai mic sau mai mare, în funcție de cât compost vreți să obțineți. Recipientul se va păstra în bucătărie, pentru a-ți fi ușor de alimentat cu resturi dar și pentru că amestecul are nevoie de căldură. Poate fi depozitat în spațiul de sub chiuvetă sau într-un colț al bucătăriei. Mai aveți nevoie de un burghiu pentru a face găuri în cutie și de un săculeț mic cu pământ.
- Adună crengi rupte sau alte resturi vegetale, până când obții o grosime a stratului de resturi de 10‐15 cm. Acesta este de fapt un strat de bază pentru restul deșeurilor din procesul de compostare.
- Toacă resturile cât mai mult posibil.
- Fă stratul de bază. Puneți un strat de crengi tocate, frunze uscate sau iarbă cosită în amestec cu resturile alimentare. Aerul va circula cu o mai mare ușurință prin interiorul cutiei de compost.
- Adaugă deșeurile. Odată ce „patul” format de resturi din grădină este terminat, puteți să începeți să adăugați deșeuri organice de bucătărie amestecate cu deșeuri din grădină.
- Amestecă regulat. Este indicat ca o dată sau de două ori pe săptămână să amesteci compostul cu o unealtă care să-ți fie la îndemâna, în funcție de dimensiunea și cantitatea acestuia.
- Testează consistența. Materialul compostat ideal este umed, nu ud. Atunci când este strâns în mână nu ar trebui să curgă apă atunci când strângeți pumnul. Dacă materialul din mână este sfărâmicios în urma strângerii în pumn, atunci înseamnă că are nevoie de apă. Dacă materialul are prea multă apă, puteți adăuga material uscat în cutie (rumeguș, frunze uscate).
- Ce pui în compostor: este important să incluzi în compost materiale care să conțină azot și carbon cum ar fi: florile, pâinea, cojile de ouă, boabele de cafea, frunzele și deșeurile de la animale. Un conținut crescut de carbon găsești în paie, așchiile de lemn, frunzele uscate, ramurile copacilor, cojile de nuci, hârtie și rumeguș.
- Ce nu pui în compostor: sticlă și metal, pietre, plastic, cenușă de huilă, buruieni cu semințe, ziare și reviste color, resturi de mâncare gătită, oase și resturi de carne sau produsele sanitare.
Etapele compostării
Procesul de compostare implică două etape distincte: tratarea mecanică și descompunerea (fermentarea).
În etapa tratării mecanice, deșeurile sunt mărunțite, omogenizate și pregătite pentru tratarea biologică/fermentare.
Etapa de fermentare are trei faze principale:
- Stadiul de fermentare mezofilă, se produce la temperaturi cuprinse între 25 și 40 grade Celsius;
- Stadiul termofil, constă într-o degradare aerobă intensă. La temperaturi cuprinse între 50 și 70°C, sub acțiunea bacteriilor, materia organică se descompune. Datorită acestor temperaturi ridicate, materialul se pasteurizează, distrugând microbii și semințele de buruieni;
- Stadiul de maturizare. În acest stadiu temperaturile se stabilizează în intervalul 35-45°C, continuând unele fermentații care transformă materialul degradat în humus. Scopul final este producerea unui material stabil.
Procesul de fermentare necesită cel puțin 3 luni în sezonul cald și între 4 și 5 luni în sezonul rece. În această perioadă, se efectuează remanierea la intervale de 30 de zile. Această activitate poate fi realizată manual sau, în cazul unor cantități mai mari de compost, cu ajutorul unor echipamente specializate.
Când putem folosi compostul și ce putem face cu el dacă nu avem grădină?
Dacă nu avem grădină, compostul îl putem pune la plantele din ghiveci, iar dacă nu, îl putem oferi cuiva care stă la casă sau care are grădină. Din statistici vedem că, la blocuri în pubela neagră destinată deșeurilor reziduale, din păcate, cea mai mare cantitate de deșeuri o reprezintă deșeurile biodegradabile.
Așadar, dacă facem colectarea selectivă a deșeurilor așa cum trebuie, dacă reușim să facem și compost, pubela neagră ar trebui să rămână aproape goală.
