Valea Hârtibaciului, care se întinde din Bărcuț, localitate aflată la hotarul dintre județele Brașov și Sibiu, până în satul sibian Mohu, numără 46 de sate, iar prin munca a doi foști dascăli au ajuns să fie prezente în minunata lume a… păpușilor. Mai bine zis, veșmintele și obiectele tradiționale ale hârtibăcenilor alcătuiesc o colecție impresionantă, unică în felul său, începută în urmă cu peste 25 de ani.
Practic, aproape 300 de păpuși sunt îmbrăcate întocmai ca locuitorii Văii Hârtibaciului, celei căreia sibienii îi spun „Valea Verde” datorită cadrelor naturale spectaculoase care însoțesc călătorii de-a lungul ei.
„Armata” de păpuși este flancată de numeroase obiecte vechi de prin gospodăriile celor 46 de sate: mobilier, farfurii pictate, blidare, carpete, ștergare, perii, tablouri, furci de tors și chiar un război de țesut.
Maria și Mircea Drăgan și-au dedicat întreaga viață predatului, fiind profesori de matematică, respectiv, de limba română. Din anul 2000, pe când locuiau în orașul Agnita, au decis să colecționeze costume populare de pe Valea Hârtibaciului, atât românești, cât și săsești.
„Era păcat că majoritatea ajungeau să fie mâncate de molii sau să fie aruncate la gunoi. Sașii au plecat în masă, lăsând în urma lor lucruri care spuneau multe despre identitatea lor culturală. Am reușit să salvăm câteva”, spune Mircea Drăgan, cel care a luat la pas toate satele de pe Valea Hârtibaciului strângând costume populare și diverse obiecte decorative sau meșteșugărești, scrie CJ Sibiu.
Pasionat de obiceiurile și istoria acestor locuri, fostul profesor de limba română și-a publicat cercetările în trei volume, iar alte două culegeri de folclor au văzut lumina tiparului tot prin munca pe care a început-o în 1967, imediat după absolvirea facultății.
Maria Drăgan a muncit mult pentru a îmbrăca cele aproape 300 de păpuși, cărora le-a croit costume transformate din cele primite de la vecini, prieteni sau cumpărate din satele hârtibăcene. Cea mai dragă îi este prima păpușă a colecției, căreia i-a făcut un costum tradițional din satul ei natal, Săsăuș,: „Îi spunem „Femeie cu velitoară”, acoperământ pe care-l purtau femeile măritate. Este îmbrăcată cu o ie cu pui peste cot și mânecă cu fodori, cătrință, cheptar și fustă cu ciucuri. Pe umăr poartă o pereche de straițe în care este un mătăuz, adică un buchet de busuioc pe care, odinioară, mireasa îl arunca în ziua nunții peste casa socrilor, iar cel care îl prindea era răsplătit cu băutură din belșug”.
În casa din Sibiu a soților Drăgan se află un veritabil muzeu al Văii Hârtibaciului. Până acum 4 ani, colecția s-a aflat în Agnita însă, alături de cei doi fii ai familiei, foștii dascăli s-au decis să se mute la Sibiu, pentru a le fi aproape copiilor și nepoților.
Așa se face că într-o casă de pe Calea Gușteriței, aproape de Râul Cibin, câteva păpuși privesc din geam, cu ochi senini, trecătorii: „Întotdeauna suntem bucuroși de oaspeți, mai ales de copii. Ei sunt cei ce trebuie să știe despre cum se îmbrăcau bunicii și străbunicii lor, sau care erau obiceiurile satului de odinioară. Îi așteptăm cu drag”, spun cei doi foști profesori ajunși bunici.
Energic, Mircea Drăgan are deja un nou proiect: „Vreau să scriu o carte despre locuitorii de odinioară ai întregii Văi a Hârtibaciului, despre vremurile când se trăia cu frică de Dumnezeu și cu rușinea față de ceilalți oameni dacă făceai ceva greșit. Acestea au fost valorile după care s-au ghidat odinioară oamenii acestor locuri”.
Cine ajunge să treacă pragul „Casei cu păpuși”, va ști că Mircea Drăgan își ține cuvântul, iar trecutul hârtibăcenilor va prinde viață într-o nouă carte, la care deja a scris primele 150 de pagini.
Iar după ce le vor admira munca de o viață a celor doi soți, zămislită cu răbdare, dragoste și pricepere, vizitatorii vor mai avea încă o dovadă că județul Sibiu are oameni și locuri de poveste!
