Cele mai multe accidente de circulaţie s-au produs, anul trecut, pe DN1, DN2, DN6 şi DN7, iar iunie a fost luna în care s-au consemnat cele mai multe astfel de accidente, a afirmat, marţi, Horaţiu Pop, Poliţia Rutieră.
Din punct de vedere al consecinţelor, pe DN2 au fost mai multe persoane decedate decât pe DN1.
Horaţiu Pop a prezentat situaţia accidentelor, dar şi a demersurilor pe care Poliţia Rutieră le face în permanenţă pentru a reduce riscul rutier şi pentru „a distruge acest flagel care se întâmplă în permanenţă pe drumurile publice”.
„Din fericire, până în ziua de astăzi zicem că am reuşit să reducem numărul de accidente în circulaţie la nivel naţional şi numărul victimelor prin accidente de circulaţie. Avem afişată situaţia în anul 2023. (…) Se poate observa că în luna iunie au fost cele mai multe accidente de circulaţie pe parcursul anului trecut. Probabil că este sezonul de vacanţă când conducătorii auto circulă un pic mai hazardat şi tocmai nesocotirea legislaţiei – legislaţie pe care nu o creează şi nu o generează Poliţia Rutieră, ci doar o aplică – poate să ducă la tragedii. Am făcut o situaţie comparativă cu anul 2022 şi se poate constata că avem scăderi la numărul de accidente, cu 190 de accidente, cu 88 de persoane decedate şi cu 160 de persoane rănite grav. Dacă e să comparăm cu anul 2019, anul de referinţă, întrucât în 2020 a început pandemia, avem scăderi substanţiale”, a declarat Pop, la conferinţa „Drumurile sigure salvează vieţi”, organizată de Deltabloc, scrie Agerpres.
Potrivit acestuia, cauzele care conduc la accidente rutiere au rămas neschimbate, pe primele locuri fiind indisciplina pietonilor, viteza excesivă şi indisciplina bicicliştilor.
„Trebuie să revenim asupra cauzelor care din păcate au rămas de-a lungul timpului neschimbate şi pe primul loc se află indisciplina pietonilor. De multe ori în localităţile rurale nu avem condiţiile necesare desfăşurării traficului pietonal, adică nu avem trotuare, se circulă adesea şi pe timpul nopţii pe partea carosabilă. A doua cauză este viteza, fiind vorba de viteza neadaptată la condiţiile de drum sau viteza excesivă. A treia cauză: indisciplina bicicliştilor, a patra cauză: neacordarea priorităţii de trecere vehiculelor şi a cincea cauză: neacordarea priorităţii de trecere pietonilor. Aceste cinci cauze reprezintă 63,6% din totalul accidentelor înregistrate pe un an de zile, ceea ce înseamnă foarte mult”, a atras atenţia Pop.
Referitor la zilele săptămânii în care au fost înregistrate accidente, se constată că în ziua de vineri au fost consemnate cele mai multe accidente, iar cele mai multe persoane decedate au fost înregistrate în ziua de luni.
„Deci, vedem că se leagă cumva de weekend, ceea ce trebuie să ne dea de gândit şi de aceea noi încercăm pe baza acestor analize să acţionăm, să facem nişte planuri de măsuri tocmai pe sectoare, intervale orare şi zile când sunt înregistrate astfel de evenimente rutiere. Este interesant de văzut şi categoriile de drum pe care se întâmplă accidentele. Cele mai multe accidente se întâmplă pe străzi din interiorul localităţilor şi municipiilor, formate de drumurile naţionale, apoi drumurile judeţene, comunale, alte categorii de drumuri şi cele mai puţine accidente sunt înregistrate, normal, pe autostrăzi care au un confort din punct de vedere al circulaţiei şi au mai multe elemente de protecţie”, a explicat el.
În ceea ce priveşte coerciţia, situaţia sancţiunilor aplicate pentru nerespectarea prevederilor Codului rutier arată că principalele cauze sunt: indisciplina pietonilor – peste 80.000 de sancţiuni contravenţionale; viteza – peste 660.000 de sancţiuni contravenţionale; indisciplina bicicliştilor – 75.000 de sancţiuni contravenţionale; neacordarea priorităţii de trecere pietonilor – peste 16.000 de sancţiuni contravenţionale.
„Trendul este descendent din punct de vedere al numărului de accidente. Cu voia sau fără voia dumneavoastră, asta este sarcina Poliţiei Rutiere. Trebuie să aplicăm sancţiuni contravenţionale ca să disciplinăm. Poate e o măsură foarte bună, poate unii sunt nemulţumiţi, însă sarcina noastră, pe lângă faptul că mai sunt situaţii punctuale care duc la situaţii discutabile, în principal noi la nivelul Inspectoratului General al Poliţiei Române ne dorim să aplicăm sancţiuni contravenţionale tocmai pentru a preveni producerea de tragedii pe drumurile publice. La nivelul Direcţiei Rutiere am desfăşurat acţiuni punctuale, pe principalele cauze generatoare. Numărul total de acţiuni organizate de Poliţia Rutieră la nivel naţional a depăşit 58.000 şi, totodată, pentru o mai bună intervenţie, atât la evenimente, dar şi pentru a fi prezenţi pe drumurile publice, noi am desfăşurat activităţi în cadrul unor proiecte pe fonduri europene – Mixt mobil – care au vizat dotarea poliţiei cu aparatură, autospeciale, teste de drog, teste de alcoolemie şi alte mijloace – tablete sau imprimante mobile – şi în cadrul altui proiect pe fonduri europene mai avem, tot aşa, dotarea Poliţiei Rutiere la nivel naţional cu aparatură, ca să putem să acţionăm eficient şi să fim la un nivel optim pentru a ne face datoria. Ca măsură de prevenţie, am avut şi activităţi de educaţie rutieră, campanii, intervenţii la radio şi la televiziune şi am colaborat cu Institutul de Cercetare şi Prevenire a Criminalităţii şi cu Centrul de Informaţii şi Relaţii Publice. (…) Poliţia Rutieră are atribuţii şi în ceea ce priveşte avizarea proiectelor de sistematizare a circulaţiei, fie că este vorba despre proiecte cu semnalizare definitivă sau efectuarea de lucrări în zona drumului public şi, la nivelul Direcţiei Rutiere, au fost emise anul trecut, peste 1.000 de avize”, a mai spus Horaţiu Pop.
Anul trecut, la nivel naţional, s-au înregistrat 4.525 de accidente rutiere grave, soldate cu decesul a 1.545 de persoane şi rănirea gravă a altor 3.535. Cele mai multe accidente s-au înregistrat în luna iunie, 449, urmată de octombrie, cu 440, şi de iulie şi decembrie, cu 432 şi, respectiv, 430. Cele mai puţine accidente au fost în luna februarie – 251 şi aprilie – 322.
