Dezvoltatorii imobiliari și-au dat cu părerea marți despre noul PUG al Sibiului. „Continuă DOAR un pic mai bine ceea ce a fost” (foto,video)

A doua sesiune de consultare publică pe tema Planului Urbanistic General al Municipiului Sibiu (PUG) a avut loc marți, 19 martie în incinta Stadionului Municipal Sibiu. La întâlnire au fost invitați să participe reprezentanți din industrie și comerț, precum și dezvoltatori imobiliari, alături de membrii din echipa de management a proiectului însoțiți de primarul municipiului Sibiu, Astrid Fodor.

[brid video=”1597422″ player=”38897″ title=”IMG_7033″ duration=”457″ description=”undefined” uploaddate=”2024-03-20″ thumbnailurl=”https://cdn.brid.tv/live/partners/15671/snapshot/1597422_th_65fadc759db7b_1710939253.jpg” image=”https://cdn.brid.tv/live/partners/15671/snapshot/1597422_sd_65fadc759db7b_1710939253.jpg” contenturl=”https://cdn.brid.tv/live/partners/15671/sd/1597422.mp4″ width=”16″ height=”9″]

Concursul de soluții a fost câștigat de o asociere de firme și Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București. Liderul asocierii este Societatea Comercială Daedalus Proiect SRL din Sibiu, reprezentată de arhitectul urbanist Alexandru Cristian. Din partea Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București a participat conducătorul echipei tehnice, Florin Machedon alături Mădălina Moscanu, cadru didactic pe specializarea Urbanism.

„Nu ne-am propus să reinventăm lucurile”

Arhitectul Cristian a prezentat o listă de obiective ce vizează subiectul noului plan urbanistic al SIbiului și anume: simplificarea încadrărilor pe tipuri de zone de funcționare, concentrare pe aspectul mixt a funcțiunilor admise în aceste zone funcționale, delimitarea precisă a zonelor funcționale și nefuncționale, creșterea numărului de străzi și bulevarde, modificări de parcelare și reparcelare, s-a evitat în mare măsură instituirea spațiilor verzi cu caracter public pe terenuri private, cu excepția exproprierilor, reglementări specifice în cazul situațiilor de vecinătăți incompatibile, străzi propuse pentru aliniere și realiniere în paralel cu o reîncadrare funcțională a zonelor riverane, mărirea coeficientului C.U.T, valorificarea podurilor existente, reglementări prin PUZ pentru introducere în zona intravilană a unor terenuri extravilane.
„Nu ne-am propus, și am precizat de mai multe ori, dar vreau să întăresc ideea, ca această documentație de PUG să fie una care să facă o <> și să reinventăm cursul lucrurilor. Dacă ați văzut documentele, în afară de evidentele diferențe de format sau de mod de reprezentare, sunt destul de multe lucruri care au fost considerate împreună cu primăria municipiului Sibiu că sunt corecte și pot fi perpetuate mai departe. Sunt anumite aspecte care au fost modificate și aici țintește această prezentare(…) Pe de altă parte am considerat că este relevant să merită plusat mai ales prin prisma intenției de a încuraja mixitatea funcțională, să avem mai multe tipuri de zone funcționale cu funcțiuni mixte față de cele care există în momentul de față ”, a spus arhitectul Alexandru Cristian.

Centralizarea cartierelor, o idee care poate lua presiunea de pe centrul orașului

Una dintre cele mai importante idei din noul PUG s-a concentrat pe găsirea unor soluții pentru deservirea cartierelor acțiune ce prevede investiții publice majore care să realizeze centralități periferice. Pentru exemplu, în acest plan este inclusă Zona de agrement și servicii sud-vest. Această zonă care include Parcul Belvedere, proiectul în desfășurare al dezvoltării zone La Cascade și propunerea unei zone centrale care să includă: instituții, servicii, educație, sănătate, spații de locuit de-a lungul Căii Poplăcii, care vor servi cartierelor cu nivel scăzut de deservire în prezent.

Un alt proiect în discuție implică extinderea gamelor de servicii ale Fabricii de Cultură, alături de alte inițiative conforme cu cerințele zonei respective. Această extindere are potențialul de a servi comunitățile din cartierele Ștefan cel Mare, Broscărie, Vasile Aron și Lăzăret. Mai mult decât atât, acesta ar putea deveni și un centru pentru zona Șelimbăr Nord, caracterizată în principal de locuințe și lipsă de servicii adecvate.

„Continui cu ideea pe care am avut-o cu crearea unor centre de cartier mai puternice astfel încât sectorul central să fie eliberat de povara lor. Nu o să discut de cele existente din Lupeni, din Țiglari. Am propus zone cu caracter central atât la Fabrica de Cultură cât și în zona Pamira care ni s-au părut zone importante și care pot fi destul de ușor să aibă caracter central. Pentru dezvoltările viitoare ar fi o zonă centrală prevăzută în nord spre Dealul Dăii către Șura Mare, pe domeniul public cu un spațiu verde și de educație, în jurul cărora să se dezvolte toate funcțiunile comerciale și de servicii de pe o parte parte a râului cât și celor de locuire propuse. Am lăsat posibilitatea să se dezvolte zone centrale de-a lungul Căii Șurii Mici care suntem convinși că va fi următoarea mare zonă de dezvoltare în Sibiu”, a relatat Ioana Cristian de la Daedalus Proiect Sibiu.

Propunere de extindere a zonelor intravilane în zona de nord a Sibiului

Regementările noului PUG încurajează dezvoltarea localității prin susținerea reconversiei funcționle pentru zonele centrale cu funcțiune productivă, modificarea funcțională din zonă productivă în zonă rezidențială sau mixtă, realizarea unei infrastructuri majore în Zonele Economice Est, Vest și Nord, realizarea de străzi noi și treceri peste barierele naturale și antropice, cât și propunerea extinderii zonei intravilane în Zona Economică Nord.

„Referitor la zonele de servicii și producție, am avut câteva extinderi de extravilan, în primul rând o extindere ar fi o zonă industrială sau de servicii în Nord care deja a început să se contureze, în stânga Căii Șurii Mari după aceea o altă extindere ar fi în zona industrială Est la nord de Strada Podului. Susținem la fel ca și în PUG-ul vechi reconversiile funcționale în special cele de-a lungul Cibinului dar și în alte zone industriale care deja sunt incluse în zone rezidențiale. Am propus această infrastructură majoră atât în zona economică Vest cât și în zona economică EST și Nord. Reglementările prevăd aceste zone tampon între funcțiunile incompatibile astfel încât trecerea de la una la alta să fie mai ușoară”, a mai detaliat Ioana Cristian.

Creșterea CUT poate aduce diversitate ce trebuie încurajată

Noul PUG presupune în acest sens diversificarea ofertei de zone construibile și de a folosi la potențial maxim investițiile în structură, flexibilitatea funcțională fiind unele dintre țintele urmărite de echipa de urbanism.
„În documentația PUG curent pe partea de locuințe individuale avem ca și utilizări admise locuințele individuale, punct. În varianta propusă există un set întreg de funcțiuni care susțin și contribuie la buna funcționare a locuirii prin deservirea și cu alte tipuri de funcțiuni colectare ”, a mai explicat Alexandru Cristian.

De asemenea, s-a propus extinderea coeficientului CUT, adică a capacității de utilizare a terenului în anumite zone. Aceste extinderi au fost realizate printr-un sistem de schimb, unde, conform echipei de urbanism, se obține un beneficiu în schimbul acceptării unei capacități mai mari de construcție, lucru care merită încurajat și susținut. Beneficiile pentru comunitatea și administrația Sibiului reprezintă diversitatea rezultată din această combinație.
„Au fost două seturi de indicatori care se referă la modul de construire fără obliga într-o direcție sau alta. Se pot face intervenții exclusiv cu locuire dar atunci beneficiezi de indicatori care sunt apropiați de locuire, dacă parcela este modul real de abordare, în schimb dacă se prevăd și alte funcțiuni pe lângă aceasta de locuire, într-o pondere stabilită, se obțin niște indicatori mai buni și care să aducă un plus de valoare celui care dezvoltă”, a mai explicat Alexandru Cristian.

Totodată echipa dezvoltatoare a planului urbanistic a avut în vedere și creșterea regimului de înălțime pe anumite zone de interes, mai ales în zonele de urbanizare unde s-a considerat că un nivel ridicat poate fi mai benefic care poate eficientiza construcțiile pe verticală și poate contribui la eliberarea terenului în favoarea spațiilor amenajate.
„Există posibilitatea de a construi inclusiv cu accente de P+8 dar în condițiile în care se elaborează studii de vizibilitate care să argumenteze amplasarea unor astfel de imobile în noile dezvoltări”, a mai spus arhitectul.

Spațiile verzi și de agrement, spații struțo-cămilă în ochii investitorilor

Un alt obiectiv în acest subiect este echilibrarea zonelor verzi pentru zona nordică a orașului care ar putea fi realizată prin deschiderea serelor din Lazaret, realizarea unei zone de agrement între Lacul Binder și Calea Șurii Mici(Pamira) și realizarea unor trasee verzi pietonale de-a lungul unor străzi în curs de modernizare. De asemenea, se propune construirea unei zone tampon verde între cartierul rezidențial de-a lungul Căii Lurii Mici și Zona Industrială Vest. totodată se intenționează conectarea Pădurii Dumbrava de Parcul Belvedere, Parcul La Cascade și zona din Lunca Cibinului printr-un culoar verde.

„În noul PUG s-au eliminat situațiile în care spațiile verzi cu domeniu public s-au instituit pe terenuri private. Am găsit soluții pentru realizarea de astfel de zone verzi, practic avem un total de 545 de hectare de zone verzi care totalizează aproape 10% din suprafața totală a intravilanului municipiului Sibiu care nu include partea de păduri(…) În lungul zonei de demarcare între zona economică Vest și zona de locuire, respectiv funcțiuni mixte ale Căii Șurii Mici s-a definit un culoar verde care traversează întreaga zonă. Acest culoar face obiectul demersurilor de expropriere și va fi reglementat în sensul acesta ”, a mai explicat Alexandru Cristian.

În acest sens, dezvoltatorul imobiliar Viorel Helju a intervenit cu mențiunea că noul PUG devine incert cu privire la exploatarea Zonei Economice Vest, astfel încât investitorii care ar dori să dezvolte cartiere în această locație ar putea fi mai degrabă respinși decât atrași de posibilitățile pe care noile reglementări le aduce.

„Ați spus că o componentă importantă este cea culturală, foarte foarte bine dar evident că asta se sprijină foarte mult pe componenta economică, Componenta culturală este un business non-profit din câte știu și atunci trebuie să fie foarte puternică și partea economică. Partea turistică este iarăși foarte puternică iar asta duce la o scumpire a traiului de viață. Am văzut ce a făcut un PUG deficitar 10 ani de zile, ce impact a avut. M-aș referi la zona industrială Vest unde ne desfășurăm activitatea de vreo 10 ani de zile, și aș defini acest PUG un fel de <<bici și zahăr>>. După 10 ani de secetă ar trebui să fie mai mult zahăr în acest PUG. Au fost 10 ani de muncă asiduă atât din partea noastră cât și a autorităților să răzbim prin PUG și am răzbit extrem de greu sau am înfrânt și de aceea partea de atractivitate ar trebui să vină mai ales din partea autorităților de a atrage noi investiții în această nouă zonă, partea de Vest a orașului. (…) Nu suntem foarte focusați pe această zonă și nu este exploatată la nivelul la care ar trebui să fie exploatată(…)Sună bine la prima vedere, la a doua vedere e foarte mult bici în PUG-ul acesta și trebuie văzut cum atrage primăria banii și interesele investitorilor”, a spus dezvoltatorul imobiliar.

Mai precis, nemulțumirile se referă la faptul că zona verde din Zona Economică Vest nu este categorisită în mod clar nici ca zonă verde, nici ca teren destinat dezvoltării industriale sau rezidentiale, ceea ce poate genera aceeași situație ca în cazul anilor trecuți când terenuri de acest fel nu au putut fi exploatate la maxim.

„PUG-ul continuă doar un pic mai bine, dar doar un pic mai bine ceea ce a fost. Sunt zeci de hectare care reprezintă acel UTR AS(n.r. zonă de agrement și servicii) care nu sunt verzi, dar rămân verzi. Ce poți să faci pe el? Mai nimic. Nu poți să faci centre comerciale în mijlocul câmpului, sunt foarte mici de înălțime, T+2, un CUT foarte mic. Am văzut că ați trasat foarte bine o delimitare între cele două terenuri industriale, o pânză verde de 15 metri care este suficient pentru că nu avem fabrici toxice, nu este cazul. Acele suprafețe enorme pot fi folosite ori pentru industrial ori pentru rezidențial. După, venim și punem M3, M2 dar le punem numai în jurul Căii Șurii Mici, atât. Coeficienții nu sunt foarte buni, deci în continuare nu o să atragă investitori. Toată această migrație care vine de la Șelimbăr, de la Cisnădie putem să o comprimăm aici toată, industrie, locuințe, școli, parcuri și tot ce trebuie. Nu mai e nici legal să spui că zona aia e verde. O să mă duc în justiție și o să demonstrez că nu e verde. Dacă e verde, atunci mă expropriez. Fă-o de 15 metri, nu de 60 de metri. Nu îi văd utilitatea, nu poți să faci nimic cu ea, sau fă-o verde dar dacă aveți bani. Nu poți să creezi în spațiile noastre private spații <<struțo-cămilă>>, nici verzi dar nici de dezvoltare. (…) Vii cu 60 metri în regulament între industrial și rezidențial. Are bani primăria ca cei 60 de metri să-i exproprieze? Nu are, vă spun eu”, a adăugat partenerul de afaceri al lui Viorel Helju în firma Optimahaus Investment SRL.

Astrid Fodor, primarul municipiului Sibiu a explicat că aceleași probleme au fost suportate inclusiv de către administrația locală și a invitat la discuții specifice pe acest subiect pentru a găsi soluțiile potrivite.
„Eu vă înțeleg pentru că consecințele le-am suportat inclusiv noi, administrația unde s-au construit numai locuințe și noi în continuare, cum am spus și ieri, 75 de milioane de euro am investit în 5 ani de zile ca să extindem școli, ca să deschidem noi grădinițe, ca să facem noi creșe, nu pentru copiii care locuiesc în Sibiu. Și atunci înțeleg argumentele dumneavoastră. ni le aduceți, vedem care este calea cea mai bună și ne mai întâlnim, că nu se termină întâlnirile aici”, a răspuns Astrid Fodor.

„Propun construirea unui nou Sibiu pentru cei care doresc sp guste modernul”

În ceea ce privește circulațiile, noul PUG prevede lărgirea anumitor bulevarde, remodelarea și realinierea arterelor importante, pentru ca profilul lărgit al acestor străzi să includă mai multe din cerințele cetățenilor.
În acest sens, a fost ridicată problema de către Lacovschi Livia, reprezentantă a 90 de cetățeni cu domiciliul pe Bulevardul Vasile Milea. Aceasta a precizat faptul că orientarea geografică a bulevardului, nu permite construirea clădirilor mai înalte de patru etaje deoarece produce umbrirea totală a locuințelor cu nivel mai jos. De femeia consideră că reglementarea ce privește ocuparea terenurilor cu până la 70% în scopul lărgirii bulevardului este nepotrivită deoarece obstrucționează intrarea mașinilor de salvare sau de pompieri. Femeia propune construirea unui nou Sibiu vertical dar nu în zona caselor.
„Este inuman, unde ar mai intra mașinile?(…) Oricât ați lărgi Bulevardul Milea, circulația este blocată la giratoriul de la Mall. Propusesem să se facă o pasarelă peste acele giratorii pentru cei care nu doresc să intre la Mall să treacă mai departe. Lărgirea bulevardului nu ar fi o soluție din punctul meu de vedere. Erau piste de biciclete care să ducă unde? Strada semaforului înseamnă moarte, rahovei înseamnă moarte. Unde să meargă bicicliștii?(…) Propunerea mea este înființarea unui nou Sibiu undeva în Zona Industrială Vest dar efectiv să fie futurist, să aibă de toate și cei care doresc să locuiască în astfel de cartier modern atunci acolo o să-și găsească gustul pentru modern. Eu care sunt de varianta romantică, doresc să trăiesc într-un cartier de case”, a spus Lacovschi Livia.

În cadrul întâlnirii care a durat mai mult de două ore și jumătate, au fost ridicate și probleme care nu se adresează neapărat noilor reglementări din planul urbanistic, dar către care primarul Astrid Fodor are deschidere, încurajând persoanele interesate care vor să se adreseze administrației cu diverse probleme, să înainteze solicitările penreu a fi analizate în detaliu. Următoarea întâlnire va fi anunțată în curând și va viza zona Horeca.