Peste 500.000 de reclamații au fost înregistrate pe site-ul de specialitate Downdetector cu privire la problemele apărute în urma defecțiunilor platformei Meta care include rețelele de socializare Facebook, Instagram.
Pentru câteva ore în după-amiaza zile de marți, 5 martie, universul social media s-a prăbușit, divizând oamenii în trei grupuri distincte: cei care au resimțit panică, presupunând că cineva ar fi putut sparge conturile, cei care au salutat pauza ca pe o eliberare provenind de la o forță externă, și cei care nici măcar nu au remarcat defecțiunea.
După producerea acestui eveniment, știrea ulterior postată pe pagina de Facebook „Ora de Sibiu” a generat peste 200 de comentari. În contextul întrebării adresate publicului referitoare la experiența lor în absența Facebook-ului, oamenii și-au exprimat opiniile și trăirile.
„Am crezut că vine Apocalipsa”
Unii dintre cititori au trăit senzații de panică sau neliniște profundă: „nu era greu dacă eram atenționați că în perioada de …până la… dar așa!!”, „foarte greu ,credeam că mi-a spart cineva contul”, „am crezut ca vine Apocalipsa” sau „m-am panicat”, au scris cititorii.
Această formă de reacție se întâlnește adesea în rândul persoanelor care experimentează o anumită formă de dependență de social media, un fenomen deja larg răspândit la nivel mondial. Psihoterapeutul Cătălina Mărginean a explicat pentru Ora de Sibiu de unde vine această dependență și cum o putem combate.
„E o dependență a creierului nostru de social media. Cumva conectarea și petrecerea timpului acolo, umple un gol emoțional. Noi îl umplem în felul acesta. Gândiți-vă că acolo sunt foarte mulți stimuli vizuali care se succed cu care creierul s-a obișnuit și de care creierul are nevoie. Este vorba de o stimulare care în mod normal nu o găsim în viața noastră”, spune psihoterapeutul.
Libertate „fără voia noastră”
Între cei afectați de pauza de pe Facebook și Instagram se regăsesc cei care au privit evenimentul ca pe o oportunitate propice pentru a se dedica altor activități: „a fost frumos o oră de liniște”, „m-am simțit mai liber”, „ne-am revăzut familia cu care trăim în aceeași casă”, „pentru o ora am trăit și noi mai fericiți! Păcat că nu a ținut o săptămână, cred că era panică totală”, „E chiar foarte bine fără fb! Să nu mai dramatizăm..până acum 18 ani, nu știam ce e”, „bine că a revenit că mă apucam de curățenia de Paște”, au mai răspuns cititorii.
Indiferent dacă se remarcă o notă de ironie sau dacă răspunsurile sunt complet sincere, mesajul general transmis este că, fără intenție din partea noastră, am primit oportunitatea de a experimenta libertatea și de a folosi timpul prețios pentru a aborda alte activități. Paradoxal, având controlul asupra acestei alegeri, ne oferim singuri prea rar această libertate, cu atât mai mult cu cât generațiile tinere nu cunosc în totalitate acest gen de libertate pe care o oferă lipsa telefonului.
„Cu toții suntem expuși, toate generațiile dar nouă, persoanele care suntem vârsta adultă, poate că ne este mai ușor să conștientizăm și să facem schimbări. Pentru adolescenți e mai greu, pentru că nici nu au avut modelul pe care noi l-am avut, ei nu sunt conștienți neapărat de faptul că viața se poate desfășura și altfel. Sunt copii care de la vârste foarte mici au început să petreacă timp prea mult pe telefoane”, mai spune Cătălina Mărginean.
Specialistul ne îndeamnă să ne întoarcem la copilărie
Specialistul recomandă celor care doresc să diminueze predispoziția pentru dependența de social media să limiteze timpul dedicat rețelelor de socializare și să depună eforturi pentru a interacționa în mod direct cu persoanele din jur, să petreacă timp în natură, să participe la evenimente culturale sau să încerce să redescopere bucuria activităților pe care le practicau în copilărie sau pasiunile vechi.
În același gând o participantă la discuția inițiată, culmea, tot pe Facebook, o participantă la dezbatere a menționat: „Eu nici nu am realizat că nu merge pentru că aveam tel la încărcat , dar când mi s-a spus că nu a funcționat am simțit că putem fi iar oameni nu roboți dependenți de aceste rețele. Sunt bune nu zic, dar eram mai fericiți fără ele, priveam lumea, natura, comunicare reală, acum abia se mai ridică ochii din tel, tablete, etc. Sper să ne trezim la realitate până nu e prea târziu”.
Din altă perspectivă, în era tehnologiei și informației, un astfel de eveniment poate crea dificultăți în comunicare, întrucât multe persoane interacționează exclusiv de la distanță, aceasta fiind singura modalitate prin care pot comunica mai aproape de realitate.
„Mie îmi era că nu o puteam suna pe mama să o văd… că altfel putea să dispară de tot”, se mai menționează într-un comentariu”.
