Noul Plan Urbanistic General (PUG) al Sibiului a intrat în consultare publică. Documentul elaborat cuprinde, pe lângă planul strategic pentru dezvoltarea urbanistică a orașului, și o serie de date cu privire la dinamica construirii de imobile noi, dar și disfuncțiile privind fondul de locuințe.
Asocierea SC Daedalus Proiect Sibiu/ Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu – Centrul de Cercetare, Proiectare, Expertiză și Consulting București / SC Intergraph Computer Services SRL, contractată de Primăria Sibiu pentru elaborarea PUG-ului, a parcurs etapele de studiu și elaborare a formei preliminare a documentațiilor, iar în această perioadă acest plan strategic pentru dezvoltarea urbanistică a orașului este supus consultării publice.
În documentația Planului Urbanistic General apar inclusiv date privind dinamica construirii de locuințe, dar și disfuncțiile care au apărut în ultimii ani privind fondul de locuințe.
Vechimea locuințelor din Sibiu. Multe necesită reabilitare
Potrivit datelor date publicității, aproximativ 40% dintre locuințele din Sibiu sunt noi. Totuși, peste 25% dintre locuințele din oraș au o vechime de peste 50 de ani, ceea ce înseamnă că au nevoie de renovare, cât și de o reabilitare termică. „Ținând seama de numărul de locuințe construite până în anul 2019, cu o oarecare marjă de eroare, putem deduce că circa 40% dintre locuințe au o vechime mai mică de 30 de ani, circa 35% au o vârstă cuprinsă între 30-49 de ani, însă peste 25% au o vechime mai mare de 50 de ani, așadar ponderea dominantă a fondului de locuințe este reprezentată de locuințe cu o vechime de cel puțin 30 de ani, ceea ce constituie un argument important pentru a susține demersuri de renovare, reabilitare (inclusiv termică)”, se arată în documentație.
În ceea ce privește dinamica realizării de locuințe noi, prin raportare la situația de la recensământul din 2001, se remarcă o creștere de 21,51%, oarecum similară celei de la nivelul întregului județ (circa 19,26%), iar numărul de locuințe existente la nivelul anului 2019, spre deosebire de cel existent la sfârșitul anului 2001, reprezintă circa 40% din stocul de locuințe existente la nivel de județ. „În privința dinamicii construirii de locuințe, la nivelul anului 2011, creșterea fondului de locuințe față de anul 2001 era de 14,27% la nivel de municipiu, față de doar 9,09% la nivel de județ. Ponderea de circa 37% a locuințelor la nivel de municipiu față de fondul de locuințe existente la nivel de județ se păstrează oarecum, la nivelul principalelor momente 2001, 2011, 2019, ceea ce înseamnă că inclusiv ritmul de creștere la nivel de municipiu este oarecum similar celui la nivel de județ, chiar dacă manifestă un plus de intensitate la nivel de județ pentru intervalul 2011-2019”, se mai arată în documentație.
Ghetourile Sibiului, cuprinse într-un atlas al zonelor marginalizate
Deși au apărut multe locuințe noi în oraș și au răsărit noi cartiere, există în continuare ghetouri în care locuiesc familii cu posibilități reduse. Documentația prezintă atlasul zonelor urbane marginalizate, cele mai multe ghetouri și locuințe de tip mahala fiind identificate în cartierele Gușterița, Țiglari, Turnișor și Broscărie. Sunt incluse în categoria zonelor marginalizate și locuințele sociale, fie ele și modernizate, dar și zonele istorice cu locuințe sociale și clădirile ocupate abuziv.
„Atlasul zonelor urbane marginalizate din România identifică în cazul municipiului Sibiu, tipuri de comunități urbane marginalizate (conform situației declarate de autoritățile locale): zone de tip ghetou cu blocuri (Cartier Compa Oțelarilor și Zona Broscărie); zone de tip mahala cu case (zona de sud a Cartierului Turnișor, precum și Cartierul Gușterița); zone de tip mahala cu adăposturi improvizate (Cartier Turnișor, Cartier Țiglari și Cartier Gușterița); zone de locuințe sociale modernizate (Cartier Compa Oțelarilor); zone istorice (centrale) cu locuințe sociale și/sau clădiri ocupate abuziv (Cartier Turnișor, Orașul de Jos, Piața 1 Decembrie, Centru, Pădurea Dumbrava)”, se arată în documentație.
Ora de Sibiu a prezentat, în trecut, felul în care oamenii trăiesc în ghetourile Sibiului. În vara anului 2020, am luat la pas drumurile de pământ de la poalele dealului din Gușterița. Vârstnicii, mamelele minore, copiii care se jucau cu mâinile în noroi, tinerii care își ajutau părinții în curte au reușit să prezinte o altă față a Sibiului. Oamenii spuneau, pe atunci, că ghetoul din Dealul Gușteriței este locul pe care ei în consideră acasă, dar și-ar dori să primească măcar puțin ajutor din partea autorităților. Sărăcia, lipsa actelor de identitate, lipsa utilităților de bază și mizeria sunt doar câteva dintre realitățile traiului în ghetou.