Un studiu recent publicat în Journal of Alzheimer’s Disease evidențiază că efectuarea a 25 de minute de exercițiu moderat pe săptămână, adică mai puțin de patru minute pe zi, ar putea fi o strategie eficientă pentru a întări creierul și a preveni deteriorarea cognitivă. În pofida beneficiilor cunoscute ale exercițiilor fizice, sedentarismul predomină în rândul persoanelor în vârstă din Sibiu, cu o prezență scăzută a activității fizice regulate în rutina zilnică a acestora.
Cercetarea, care a inclus rezonanțe magnetice cerebrale efectuate pe peste 10.000 de bărbați și femei, cu vârste între 18 și 97 de ani, a descoperit că, indiferent de vârstă, participanții care practicau exerciții moderate timp de cel puțin 25 de minute pe săptămână aveau un volum mai mare al creierului în zonele asociate cu gândirea și memoria, zone care tind să-și piardă volumul odată cu înaintarea în vârstă.
Cyrus A. Raji, profesor la Washington University School of Medicine din St. Louis, SUA, și autor principal al studiului, subliniază importanța descoperirilor, având în vedere lipsa medicamentelor pentru prevenirea acestui tip de deteriorare. El remarcă faptul că rezultatele sunt surprinzătoare datorită pragului scăzut de activitate fizică necesar pentru a obține un impact benefic asupra sănătății creierului, sugerând că chiar și activități fizice mai puțin solicitante decât cele 150 de minute recomandate săptămânal pot avea beneficii semnificative.
Deși exercițiul fizic este recunoscut ca un factor protector împotriva demențelor, mecanismul exact prin care acesta acționează rămâne neclar, sugerând că beneficiile ar putea fi mediate mai degrabă prin îmbunătățirea sănătății cardiovasculare, decât prin efecte directe asupra bolii Alzheimer.
Cum stau sibienii vârstnici cu mișcarea
Dr. Adriana Mihu și dr. Simona Bădilă, medici de familie cu experiență în lucrul cu pacienții vârstnici, subliniază un trend îngrijorător: majoritatea vârstnicilor rămân sedentari, chiar dacă sunt conștienți de beneficiile mișcării.
De asemenea, diagnosticarea bolilor cognitive, inclusiv Alzheimer, este adesea întârziată în România, ceea ce complicaționează și mai mult gestionarea și prevenirea acestor afecțiuni.
Importanţa şi beneficiile mişcării sunt recunoscute şi de către medicii de familie din Sibiu, cei care sunt mai apropiaţi de vârstnici şi îi pot evalua mai des. Dar, din declaraţiile celor interpelaţi rezultă că numărul pacienţilor cu vârste de peste 75 de ani, la care apar deteriorări cognitive ( asociate cu gândirea şi memoria) şi care includ în rutina lor zilnică mişcarea, este extrem de scăzut. În plus, numărul celor diagnosticaţi cu Alzheimer este redus, pentru că mulţi nu se prezintă la doctor.
„Din sutele de pacienţi vârstnici, care trec pragul cabinetului, cunosc doar 3-4 care fac mişcare în mod regulat, la Centrul de Sănătate Publică. În rest, majoritatea îmi spun că fac mişcare prin casă sau prin cartier, la nevoie. Deşi le indic mişcarea şi ştiu cât este de benefică, mai ales la persoanele cu niveluri crescute ale glicemiei şi colesterolului, sau în debuturi de demenţă, tendinţa lor este să rămână sedentari „, ne-a declarat dr. Adriana Mihu, medic de familie în cadrul dispensarului din cartierul Vasile Aron.
Mai mult, nici în zonele rurale nu se mai practică mişcarea, nici măcar activităţile agricole sau creşterea animalelor, după cum declară unii dintre medicii de aici.
„Numărul pacienţilor cu Alzheimer din evidenţele noastre este relativ mic, am 4-5 înregistraţi, în special pentru că sunt mulţi care nu au apelat la serviciile unui psihiatru şi nu au un diagnostic, deşi afecţiunea există”, ne-a declarat, dr. Simona Bădilă, medic de familie în Răşinari.
„Cunosc importanţa exerciţiilor fizice regulate şi de multe ori le indic, nu neapărat celor vârstnici. La o estimare, raportată la numărul pacienţilor mei, aş putea spune că 30 % dintre cei septuagenari sunt mai activi cu muncile specifice gospodăriilor lor, în rest majoritatea sunt sedentari. Dintre cei cu Alzheimer, sau alte forme de demenţă sau afecţiuni asociate, mulţi sunt nedeplasabili, mă adresez lor la domiciliu. Mai ales în forme avansate de boală aceştia stau doar în pat”, a subliniat medicul.
Statistici
Medicii de familie raportează anual numărul de pacienți nou diagnosticați. Astfel, în 2022, au fost raportate de către medicii de familie 7.920 de cazuri noi de îmbolnăvire cu această maladie. Numărul total al persoanelor cu diagnostic de demență era în 2018 (ultimul an în care s-a făcut o statistică la nivel european și care a inclus și România) de aproape 300.000 (1,43% din populație, proporție care ne situează în prima treime a topului prevalenței în Uniunea Europeană, pe locul al optulea), arată datele statistice.
Peste 80% dintre bolnavii cu Alzheimer din ţara noastră rămân nediagnosticați. Conform Societății Române de Alzheimer, din 2018 şi până în prezent numărul de persoane cu această afecțiune a ajuns la 400.000, din care doar 35.000 diagnosticate, spune Președinta Societății Române Alzheimer, medicul psihiatru Cătălina Tudose.
Cele mai puține cazuri în evidență de tulburări mintale (inclusiv Alzheimer) erau, în 2016, în Regiunea Centru-în care este inclus şi judeţul Sibiu, cu o rată de 1761,7 %ooo locuitori, iar cele mai multe cazuri în evidență de tulburări mintale și de comportament raportate de cabinetele de medicină de familie în anul 2016 pe total țară, erau în Regiunea Vest, 2943,2%ooo locuitori, se arată într-un studiu al Institutului Naţional de Sănătate Publică.
În țara noastră boala Alzheimer este inclusă într-un program al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) care asigură accesul la terapie după un protocol care trebuie să respecte următorii pași: bolnavului i se stabilește tratamentul de către medic; medicul care a diagnosticat Demența Alzheimer, Demența vasculară sau mixtă va întocmi un referat de justificare a recomandării medicației specifice. Acest document, împreuna cu alte documente specificate de autoritatea publică vor fi depuse la comisia de aprobare a medicației gratuite. Dupa primirea aprobării, medicul va putea prescrie lunar medicația necesară fiecărui pacient. Medicația este decontată în proporție de 100% de către CNAS.
Cauza exactă a demenţei Alzheimer nu este încă cunoscută, de aceea boala nu poate fi prevenită. Există însă dovezi care afirmă că un stil de viaţă cât mai sănătos şi activ poate reduce riscul apariţiei acestei boli.
