Cornel Șimon este student la secția de Conservare și Restaurare de Arhitectură din Sibiu. El a recreat din lut, cu un set simplu de dăltițe de bricolaj, machete ale unor case vechi din Mărginime, aflate astăzi în stare avansată de degradare și ruină, pe care le-a expus la sediul Uniunii Arhitecților din România din Sibiu.
Evenimentul imaginat de el s-a numit „Rămâi & nu te întoarce” și reprezintă un semnal de alarmă pentru cine are ochi să vadă și suflet să priceapă că suntem pe cale să înlocuim casele frumoase și zvelte construite de străbunici în urmă cu 100, 120 de ani cu niște cuburi uriașe și monstruoase, lipsite de bun gust.
„Acesta este limbajul pe care vreau să-l abordez de acum înainte, salvarea patrimoniului. Ce sper e să crească numărul oamenilor care sunt preocupați de acest lucru”, a declarat tânărul aflat în ultimul an de facultate, stabilindu-și astfel o misiune pe termen lung în care simte că dorește să-și investească energiile. De altfel, originar din Timișoara, Cornel și-a descoperit această pasiune pentru salvarea caselor aflate în ruină locuind într-o casă la Poplaca.
„Cu siguranță, o astfel de inițiativă poate să declanșeze în oricine un fior pentru patrimoniul românesc, și mai ales pentru cel din Mărginime, care are o soartă foarte tristă. Ce-a făcut Șimon aici e de fapt o declarație de iubire către aceste case care sunt sortite pierii mai devreme sau mai târziu, asta dacă nu cumva se petrece un soi de priză de conștiință așa, spontană, asupra celor care dețin aceste case sau măcar asupra celor care fac parte din comunitățile care trăiesc în preajma lor”, a remarcat Cosmin Pavel, profesor la secția de Conservare și Restaurare de Arhitectură din Sibiu.
Întrucât procesul de uzură al acestor case a început în urmă cu multe decenii, fără ca proprietarii să fie interesați de restaurarea lor, „în cinci ani o să dispară cele mai frumoase case din România”, apreciază Ștefan Vaida, restaurator în cadrul proiectului Ambulanța pentru Monumente.
„Am decis să nu ard obiectele finite. În felul acesta, machetele capătă o dimensiune temporară și vor suferi degradări în timp, iar pariul este între cele două aspecte: cine va ceda primul, macheta sau modelul?”, se întreabă Cornel Șimon.
La vernisaj au participat un număr mare de studenți, profesori dar și persoane care dețin case vechi, pe care au ales să le refacă cu grijă, respectând planul și materialele originale, cu ajutorul profesorilor și studenților de la Conservare și Restaurare.
Pentru profesorul Liviu Gligor, studenții săi sunt în general tineri care au o misiune, care „vor ceva de la lumea asta”. Iar în ceea ce-i privește pe proprietarii de case vechi, construite în stil tradițional, nu sunt mulți cei care îndrăznesc „să-și repare casa și să o accepte așa cum e”.
Însă, dacă e să ne gândim că dorim să păstrăm ceea ce ne definește și ne leagă de străbuni, de tradiție, ce ne definește ca sibieni sau locuitorii ai Mărginimii, probabil că am putea să găsim modalități de a ne implica în salvarea patrimoniului nostru, fie prin donații, fie prin muncă de voluntariat, fie prin simplul fapt de a sta și a cugeta la cele spuse de către acești oameni, care în general tac și fac.