Sibienii sunt așteptați, zilele acestea, să mănânce piftii în Muzeul în aer liber, pregătite ca la carte, după rețete provenite din mai multe colțuri ale țării. Inclusiv directorul Ciprian Ștefan a gătit!
Pregătirile pentru acest weekend au început încă de joi, atunci când s-au preparat primele piftii. Rețetele, provenite din mai multe colțuri ale țării, le vor încânta papilele gustative tuturor celor care vor călca pragul muzeului în acest weekend. După ora 12:30, sunteți așteptați la (de)gustat și consumat!
Pentru ca piftiile să vă iasă ca la mama acasă, reprezentanții Muzeului în aer liber le-au oferit sibienilor și o rețetă din Mărginimea Sibiului, de la Rășinari.
„Piftiile numite și răci, răcituri, aituri, cătărigi se făceau din șorici, picioare, ciolan și urechi afumate. Erau preparate înainte de Bobotează atunci când era frig de crăpau pietrele. Se spune că cel mai bine ar fi să se afle și pe masa de Anul Nou, fiindcă porcul este considerat norocos, crescând fără a da multă bătaie de cap gospodarilor și mergând tot înainte, râmând pentru a-și găsi hrana. Pentru a face piftiile, picioarele și urechile se lăsau în apă de cu seara, pentru a se înmuia. A doua zi se dădeau în câteva clocote și apoi se despicau, se rădeau cu cuțitul foarte bine, se clăteau și se puneau la fiert împreună șoriciul, ciolanul și apă cât să le acopere bine. Se lăsau să fiarbă la foc domol cel puțin 3 ore, până când carnea se desprindea ușor, lăsând oasele curate. Apoi se strecura zeama și se alegeau oasele. Carnea și șoriciul se așezau în blide. Pentru 4 picioare, 2 urechi și un ciolan, se zdrobea o căpățână de usturoi și se pisa împreună cu o lingură de sare până când devenea o pastă. Această pasta se lungea cu zeama fiartă și se amesteca în aceasta, acum se gusta pentru a vedea dacă mai trebuie sare. Apoi se turna zeama peste carne și se puneau la rece să se închege, când începeau să se închege, se presăra pe deasupra boia dulce sau iute”, este rețeta de piftii oferită de CNM Astra.