La Muzeul ASTRA au început să se gătească de astăzi răcituri după rețete provenite din mai multe colțuri ale țării, din Banatul de munte până pe Valea Târnavelor. Au fost aprinse focurile și așezate ceaunurile cu apă la fiert, au fost spălate urechile, picioarele și bucățile de ciolan în câteva ape înainte de a fi puse la gătit. Ioana Moga, socăciță cu experiență, ne explică etapele preliminare ale procesului, așa cum se petrec în gospodăria tradițională.
[brid video=”1525450″ player=”38897″ title=”Piftii la ceaun” duration=”48″ description=”undefined” uploaddate=”2024-01-11″ thumbnailurl=”https://cdn.brid.tv/live/partners/15671/snapshot/1525450_th_659ff175e136f_1704980853.jpg” image=”https://cdn.brid.tv/live/partners/15671/snapshot/1525450_hd_659ff1d497c4a_1704980948.jpg” contenturl=”https://cdn.brid.tv/live/partners/15671/sd/1525450.mp4″ width=”16″ height=”9″]
Dacă azi au fost implicate trei persoane la bucătărie, sâmbătă vor fi opt, „plus domn director general Ciprian Anghel, care vine și el și gătește. E om de bază”, ne povestește domnul Doru. „Are o rețetă pe care numai el o știe, cu vită, porc, rață și gâscă. Îi zice popricaș de rugă, o rețetă veche, de prin Banat. Sâmbătă mai facem ciorbă de carne de porc cu moare de varză, plus încă un ceaun cu piftie pentru duminică”.
Rețetele sunt culese în cercetările de teren ale specialiștilor din muzeul ASTRA sau vin din experiențe personale.
„Vrem să scoatem în evidență povestea răciturilor și a mâncărurilor de iarnă din preajma sărbătorilor și imediat după, tocmai pentru a arăta felul în care, în mod judicios și foarte bine organizat, țăranul român își rânduia carnea și știa să pregătească ceva delicios”, ne-a explicat domnul Lucian Robu, director al Muzeului în aer liber.
Vizitatorii pot observa instrumentarul gastronomic așezat într-o bucătărie românească tradițională reconstituită în zona Târgului de la țară, precum și plantele aromatice folosite odinioară.
„Am dori să subliniem cât de sustenabile sunt aceste instrumente în societatea contemporană – adică o moldă, o troacă, sau o scafă (lopățică) din lemn, o bărbânță de brânză din brădoaie, își găsesc și azi locul în bucătăria gospodinei noastre din secolul XXI,” a mai adăugat Lucian Robu.
Pentru a ilustra felul în care instrumentarul de bucătărie era confecționat, în următoarele zile un meșter rudar, în vârstă de 89 de ani, va ciopli unelte de bucătărie la fața locului.
