Vineri, 22 decembrie 2023, are loc solstițiul de iarnă, eveniment care marchează debutul iernii astronomice în emisfera nordică.
În această zi, axa de rotație a Pământului este înclinată cel mai mult în raport cu orbita sa în jurul Soarelui. Acest lucru înseamnă că Soarele se află la cea mai joasă altitudine pe cer, ceea ce face ca ziua să fie cea mai scurtă din an, de doar 8 ore și 50 de minute. Noaptea, în schimb, este cea mai lungă, de 15 ore și 10 minute.
După solstițiul de iarnă, durata zilelor va începe să crească treptat, iar cea a nopților va începe să scadă. Acest lucru se datorează faptului că axa de rotație a Pământului începe să se îndrepte din nou spre Soare.
Solstițiul de iarnă este un eveniment important în multe culturi din întreaga lume. În unele culturi, solstițiul de iarnă este sărbătorit ca o sărbătoare a renașterii.
Potrivit site-ului astro-urseanu.ro, solstițiul de iarnă are loc vineri, la ora 05:27, notează Digi24.
În următorii ani, evenimentul va avea loc astfel:
- 2024 – 21 decembrie 11:21
- 2025 – 21 decembrie 17:03
- 2026 – 21 decembrie 23:50
- 2027 – 22 decembrie 04:42
- 2028 – 21 decembrie 10:20
Solstiţiu înseamnă „soare nemişcat”. În ziua în care are loc în emisfera nordică, în opoziţie în emisfera sudică se află în desfăşurare solstiţiul de vară. În ziua solstiţiul de iarnă, ce marchează începutul iernii astronomice, avem parte de ziua cea mai scurtă şi noaptea cea mai lungă a anului.
Obiceiurile româneşti din preajma solstiţiului de iarnă păstrează amintirea jertfirii violente a zeului adorat, prin substituirea acestuia cu arborele sacru, bradul sau stejarul, tăiat şi incinerat simbolic în noaptea de Crăciun, cu taurul, reprezentat de o mască, Capra, Brezaia, Ţurca sau Boriţa, care, după ce însoţeşte unele cete de colindători, este omorât simbolic şi, mai ales, cu porcul, reprezentare neolitică a spiritului grâului, sacrificat ritual la Ignatul Porcilor (20 decembrie).
Solstiţiului îi sunt dedicate sute de structuri megalitice în toată Europa, în cele două Americi, Asia şi Orientul Mijlociu. Chiar şi popoarele care respectau calendarul lunar marcau într-un fel sau altul cele două solstiţii. În Europa, astfel de construcţii din piatră pentru măsurarea poziţiei Soarelui au fost descoperite la Stonehenge, în Anglia, şi la Newgrange, în Irlanda.
Potrivit cercetătorilor, pietrele de la Stonehenge datează cu aproximaţie din 2050 î.Hr. şi se presupune că au fost poziţionate astfel încât lumina Soarelui la apus, la data solstiţiului de iarnă, să cadă într-un anumit fel. Se spune că de solstițiu nu este bine să fii singur, ci trebuie să petreci în compania cuiva cea mai lungă noapte a anului. În unele părți există obiceiul de a urca un deal și de a aprinde buturugi. De asemenea, se obișnuiește să se dea de pomană oamenilor nevoiași.
