O nouă pandemie îşi asculte colţii în tăcere: un fenomen climatic care devine din ce în ce mai greu de oprit pregăteşte terenul pentru o bombă biologică la care oamenii de ştiinţă nu au nicio soluţie.
Recunoscută deja ca fiind una dintre cele mai importante ameninţări la adresa sănătăţii publice, încălzirea globală va face mai dificilă în viitor oprirea răspândirii superbacteriilor rezistente la medicamente, scrie CNBC, citat de Business Magazin.
Rezistenţa antimicrobiană (AMR), pe care Organizaţia Mondială a Sănătăţii a numit-o „pandemia tăcută”, este o criză de sănătate globală adesea trecută cu vederea şi care se agravează pe zi ce trece.
Agenţia de sănătate a Organizaţiei Naţiunilor Unite a declarat anterior că AMR este una dintre cele mai importante 10 ameninţări globale la adresa sănătăţii umane şi afirmă că aproximativ 1,3 milioane de oameni mor în fiecare an din cauza agenţilor patogeni rezistenţi la tratamentele şi medicamentele existente.
Potrivit OMS, această cifră este pe cale să „crească dramatic” dacă nu se iau măsuri urgente, ceea ce va duce la creşterea costurilor privind sănătatea publică, economice şi sociale şi va împinge tot mai multe persoane în sărăcie, în special în ţările cu venituri mici.
Antimicrobienele, care includ antibioticele şi antiviralele care salvează vieţi, sunt medicamente utilizate pentru a preveni şi trata infecţiile la oameni şi animale. Cu toate acestea, se ştie că utilizarea excesivă şi abuzivă a acestora este principalul motor al creşterii rezistenţei pe care o manifeestă superbacteriile.
ARM apare atunci când microorganisme precum bacteriile, viruşii, ciupercile şi paraziţii dezvoltă capacitatea de a persista sau chiar de a se dezvolta în ciuda prezenţei medicamentelor concepute pentru a le distruge.
Robb Butler, director al diviziei de boli transmisibile, mediu şi sănătate din cadrul OMS Europa, a descris RAM ca fiind „o provocare extrem de presantă pentru sănătatea mondială”.
„Este o povară uriaşă pentru sănătate pentru care numai statele UE achită 1,5 miliarde de euro pe an, acestea fiind costuri privind sănătatea, care afectează şi productivitatea. Aşadar vorbim de o provocare fenomenală”.
Butler a declarat că speră că viitoarea conferinţă COP28 privind clima, care va avea loc în Emiratele Arabe Unite, ar putea oferi o platformă pentru ca factorii de decizie politică internaţionali să înceapă să recunoască asocierea dintre criza climatică şi RAM. Emiratele Arabe Unite vor găzdui summitul anual al ONU pe tema climei din 30 noiembrie până în 12 decembrie.
„Problema este că, bineînţeles, antibioticele sau antimicrobienele, nu sunt atât de atractive pentru ca industria să le dezvolte. Sunt costisitoare, prezintă un risc ridicat – şi nu am văzut în ultimii 20 de ani medicamente antimicrobiene dezvoltate cu suficiente caracteristici unice pentru a eluda rezistenţa pe care au dezvoltat-o bacteriile”, a mai spus Butler.
Thomas Schinecker, directorul executiv al companiei farmaceutice elveţiene Roche, a declarat luna trecută că factorii de decizie politică riscă să nu înveţe lecţiile necesare din pandemia de coronavirus – adăugând că acest lucru ar putea avea ramificaţii grave pentru criza de sănătate legată de ARM.
„Nu cred că am învăţat lecţiile pe care ar fi trebuit să le învăţăm din ultima pandemie şi nu cred că suntem mai bine pregătiţi pentru următoarea pandemie”, a declarat Schinecker.