La 30 de ani de la înființarea Muzeului de Etnografie Universală Franz Binder, Muzeul ASTRA a lansat miercuri, 8 noiembrie, volumul bilingv „Africa lui Franz Binder”/ ”Franz Binder`s Africa” în prezența reprezentanților Asociației Scriitorilor din România (PEN) și a unui public numeros.
[brid video=”1468111″ player=”38897″ title=”Crocodile Paradox” duration=”55″ description=”Crocodile Paradox – muzică electronică și fusion la lansarea volumului „Africa lui Franz Binder”” uploaddate=”2023-11-09″ thumbnailurl=”https://cdn.brid.tv/live/partners/15671/snapshot/1468111_th_654c976e1a5b6_1699518318.jpg” image=”https://cdn.brid.tv/live/partners/15671/snapshot/1468111_hd_654c97866f781_1699518342.jpg” contenturl=”https://cdn.brid.tv/live/partners/15671/sd/1468111.mp4″ width=”16″ height=”9″]
„Muzeul de Etnografie Universală Franz Binder este unicul muzeu din România cu o colecție exclusiv din afara Europei”, a declarat la lansarea volumului „Africa lui Franz Binder” coordonatoarea acestuia, Adriana Avram.
Câștigător al competiției pentru proiecte editoriale a Administrației Fondului Cultural Național, volumul reprezintă o combinație inedită de jurnal de călătorie, catalog de colecție și text de popularizare științifică în limbile română și engleză, fiind coordonat de Adriana Avram, autoarea introducerii acestui volum.
Cine este Franz Binder?
Franz Binder a fost un farmacist sas din Sebeș, Alba. În loc să profeseze a preferat să călătorească și să dezvolte inițiative antreprenoriale în Orientul Mijlociu și în nordul Africii între 1849 și 1864, iar la întoarcere a publicat un eseu autobiografic de tip jurnal de călătorie, în limba germană. Până astăzi, acest material nu a fost niciodată publicat în limbile română sau engleză. De asemenea, nu a fost niciodată realizat până acum un catalog tipărit al colecției.
„Despre Franz Binder la Sibiu se știe destul de mult, cum e și normal, dar restul în țării este mai puțin cunoscut și trebuie totuși să perpetuăm și să ținem vie memoria lui. Dar tendința de a-l prezenta exclusiv ca pe un explorator dezinteresat de aspectele comerciale și politice, care dorea doar să cunoască alte culturi, trebuie echilibrată cu informații care deja sunt disponibile pe plan internațional. De faptul că din arhivele din Viena rezultă foarte clar că în momentul în care s-a întors în țară a fost unul dintre cei mai bogați europeni din nordul Africii”, a declarat Adriana Avram.
Cu ce ochi vedem azi incursiunile europene în Africa?
Prezent la eveniment printr-o introducere făcută online, Radu Vancu, președinte al PEN România, a salutat și admirat editarea critică a notelor de călătorie ale lui Franz Binder.
„Adriana Avram este printre primii inițiatori ai unei conversații critice cu instrumentele studiilor post-coloniale și de-coloniale în România, privind patrimoniul istoric și marea arhivă care ne-a fost transmisă de antecesori”, a declarat acesta.
El a subliniat că doar uitându-ne la experiențele puținelor personalități din trecutul nostru în interacțiunea lor cu străinii de pe meleaguri îndepărtate „putem învăța astăzi ce este admirabil și ce considerăm problematic sau chestionabil din ele, pentru a ne construi instrumente mai bune, mai umane în fond” de raportare la ceilalți.
Importanța jurnalului lui Binder
Adriana Avram, coordonatoarea proiectului, a subliniat importanța colecției Binder și a jurnalului acestuia de călătorie. În momentul intrării în dialog cu muzeele din Europa, muzeul nu a avut materialele necesare pentru a se prezenta în rețeaua South Sudan Researching Network, fapt care a condus la necesitatea unui proiect editorial pentru valorificarea colecției.
„Deși au mai fost și alții care au scris jurnale, totuși colecția lui Franz Binder este una dintre cele mai importante, și cantitativ și calitativ, din zona Nilului Alb. Indiferent cum putem interpreta astăzi personajul, omul, un produs al timpului său, Franz Binder a donat aceste artefacte Societății Transilvane, și nu numai atât, a văzut că există interes față de ele și a mai strâns până în 1864 încă o serie, pe care la fel le-a donat”, a explicat Adriana Avram.
„E important și faptul că a notat de unde provine fiecare obiect și că avem acel element de trasabilitate a acestuia. Știm de la ce triburi a venit, știm denumiri locale, anumite notițe fără de care obiectele ar fi fost incomparabil mai greu să fie cercetate”, a mai precizat aceasta.
De o calitate fotografică și imprimare remarcabilă, volumul poate fi achiziționat pentru o sumă modică de la Muzeul Astra.
Crocodile Paradox și muzica tip fabulă
Toate muzeele încep să-și dea seama că nu este suficientă o etalare a elementelor colecțiilor lor pentru a transmite mai mult decât informație publicului, că este necesară o abordare în care comunitatea din care fac parte este invitată să se exprime artistic și literar, cu scopul de a transmite emoție și trăire.
Astfel, la lansare au fost invitați Dragoș Varga și poeta Teodora Coman, reprezentanți ai comunității literare din Sibiu. „Cred că și peripețiile, și colecția, și modul în care el revenind în țară s-a expus în lume, a adus un slujitor, vă dați seama, în Sebeșul anilor acelora să vii cu un slujitor de culoare, era o pată de culoare, la fel de exotic ca modul în care să zicem că se îmbrăca Matisse și expunea ostentativ această înclinație a lui către moda și cultura orientală”, a observat Dragoș Varga, editor al revistei Transilvania și profesor la ULBS.
Formația Crocodile Paradox a introdus audiența în acorduri de muzică electronică, o fuziune de ritmuri orientale, africane și elemente de jazz, propunând o meditație asupra impactului avut de omul alb asupra continentului negru.